DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

28.3 C
București
21.3 C
Sibiu
21.2 C
Suceava
22.7 C
Covasna
20.1 C
Piatra Neamț
20.7 C
Braşov
20.4 C
Bistrița
23.1 C
Râmnicu Vâlcea
vineri, iunie 21, 2024

Cum a fost 2021, ce ne așteaptă în 2022? Ing. Gabor Molnar: „La momentul actual punem în valoare doar 20-30% față de anii trecuţi”

Recomandate

Forestmania.ro a lansat întrebarea „Cum a fost 2021, ce ne așteaptă în 2022?” mai multor specialiști din silvicultură și industria forestieră. Ca la orice final de an, este importantă viziunea branșei atât sub forma unui scurt bilanț, cât și a unei estimări a celor ce urmează.

Redăm răspunsurile dumnealor așa cum le-am primit, fiecare din domeniul său – fie că e universitar, antreprenor sau reprezentant al unei asociații ori federații.

Azi publicăm răspunsul lui Gabor Molnar, doctor în Silvicultură, manager a două companii – una de consultanță în domeniul silvic, una de producție. El a ales să puncteze cele mai importante momente din 2021, sub forma unei retrospective și să enumere provocările lui 2022.

Retrospectiva anului 2021

  • 31.ianuarie 2021 HG 497 din 2020, Sumal 2.0
  • ex-ministrul Economiei, Claudiu Năsui, a blocat singurele programe guvernamentale de sprijin pentru promovarea produselor românești pe piețele externe
  • „Preţul exagerat al lemnului, care în luna mai s-a dublat faţă de aprilie 2021, precum şi lipsa lemnului fasonat şi a altor materiale lemnoase (PAL brut, MDF, placaj) determină închiderea multor capacităţi de producţie sau nerealizarea comenzilor primite din cauza neîncadrării în costurile de fabricaţie”, a declarat Aurica Sereny, şefa Asociaţiei Producătorilor de Mobilă din România (APMR).
  • Criza transporturilor
  • România alocă prin Planul Național Strategic 0,46% din finanțare pentru gestionarea durabilă a pădurilor și susținerea măsurilor de protecție a acestora.
  • refacerea amenajamentelor silvice necesită un studiu de mediu care poate dura până la un an şi sau chiar mai mult. În acest interval nu se poate recolta lemn, deci nu ajunge lemn pe piaţă, oferta este mai mică decât cererea, iar preţurile au explodat.
  • exista o problemă a marcărilor în proprietăţile mici după operaţionalizarea SUMAL 2.0. SUMAL 2.0 este benefic, conduce la reducerea tăierilor ilegale, dar conduce şi la scăderea tăierilor legale. Ajungem la momentul actual să nu punem în valoare decât 20-30% din volumul pus în valoare anii trecuţi
  • ținând cont de  OM 1946, 60 % din amenajamentele  care trebuiau să  intre  în vigoare  la  începutul anului 2021 în decembrie încă sunt blocate în aplicare, iar într-un an de zile doar  9  amenajamente  au obținut aviz de mediu, cu  evaluare  de mediu și raport  de mediu.
  • amenajamentele noi pe 2021, care nu au parcurs procedura  de  evaluare, care  trebuiau  să intre  în vigoare  în  2021-  sunt blocate.  Asta  înseamnă  6-7 % din păduri. 
  •  RNP – Romsilva a retras din oferta de masă lemnoasă pentru anul 2022 un volum de 2,5 milioane m3! Prețurile medii de adjudecare pentru masa lemnoasă ce se va exploata în 2022 au crescut la 395,61 lei. În 2021, prețul mediu de adjudecare a fost de 177 lei/m3, iar în 2020 de 153,36 lei/m3. La nivelul RNP – Romsilva, recoltarea masei lemnoase este blocată în 17 ocoale silvice, pentru pădurile aflate în procedură normală de reamenajare în 2021. De exemplu: la licitația organizată de Direcția Silvică Vâlcea, prețul mediu de adjudecare a fost de 462 lei/mc lemn pe picior, față de un preț mediu de adjudecare de 147 lei/mc pentru producția anului 2021. La Suceava au fost prețuri de adjudecare pentru sortimente principale de molid și de 906 lei/mc, licitatie din data de 15.12.2021. In Harghita, la licitatia din 16.12.2021, la produse principale observăm prețuri de pornire de 350, 400 lei pe mc, la composesorate sunt chiar prețuri de pornire de 500 de lei pe mc. Aceste prețuri de adjudecare au apărut pe fondul unei oferte de masă lemnoasă redusă la jumătate la licitațiile principale pentru anul 2022 față de masa lemnoasă pentru producția anului 2021 și pe fondul unei incertitudini maxime privind blocajele suplimentare care ar putea să fie induse de suprareglementarea evaluării de mediu a amenajamentelor silvice, blocaje care ar putea reduce în continuare volumele disponibile în piață.
  • reducere  a  TVA  pentru  lemnul de foc la 5% 
  • preţurile la gaze în Europa au crescut cu peste 600%, după ce Rusia a limitat livrările. Prețul gazului, necesar industriei, atinge maxime istorice pe burse, la hub-ul de gaze TTF din Olanda, preţul european de referinţă a ajuns în jurul orei 10:20 GMT, 21.12.2021, la nivelul record de 162,775 euro pentru un Megawatt-oră, adică o creştere de peste 10% comparativ cu preţul înregistrat luni seara, şi peste precedentul record stabilit în data de 6 octombrie.

Cargourile cu gaze lichefiate din SUA vor compensa pentru reducerea livrărilor din Rusia, la hub-ul de gaze TTF din Olanda, preţul european de referinţă a scăzut joi, 23.12.2021 cu 22%, până la 135,03 euro pentru un Megawatt-oră. Creșterea- scăderea preţului la gaze are influențe şi asupra preţurilor la electricitate, odată creștere iar acum pe piaţa din Germania preţurile înregistrând o scădere de 15% iar pe piaţa din Franţa cu 24%.

La hub-ul de gaze din Olanda, cotaţiile la gaze cu livrare în luna următoare au scăzut luni, 27.12 cu 19% până la 90 de euro pentru un Megawatt-oră, cel mai redus nivel înregistrat după data de 6 decembrie, pe fondul aşteptărilor ca livrările de gaze lichefiate să calmeze criza energetică de pe continent. În paralel, preţurile la electricitate în Germania au înregistrat o scădere record de 36%, până la 220 de euro pentru un Megawatt-oră, în condiţiile în care declinul preţului la gaze face mai ieftină producţia de electricitate.

  • iarna, prețul gigacaloriei produse în CET-urile bazate pe combustibili fosili este de aproximativ 320 de lei fără TVA.

La Suceava funcționează cea mai modernă centrală în cogenerare care folosește biomasa forestieră dar și din agricultură pentru producția de energie termică și electrică, iar prețul gigacaloriei este de 142,73 lei fără TVA. Prețul gigacaloriei furnizata pe bază de biomasă este de aproape 2,5 ori mai mic decât cel pe combustibili fosili.

  • reprezentanții Grupului de lucru din cadrul Consiliului de Export, din care face parte și Aurica Sereny, președintele APMR, s-au întâlnit la data de 2 decembrie 2021, imediat după instalarea noului Guvern, cu Constantin-Daniel CADARIU, ministrul Antreprenoriatului și Turismului, pentru deblocarea Programului de Promovare a Exporturilor – PPE și a Programului de Internaționalizare.
  • Criză sanitară – criză de transport- criză de materii prime- criza politică- liberalizarea prețurilor enegriei ––in februarie martie 2022 o să vedem statisticile de producție/export pentru anul 2021 la INS.

Cum va fi 2022?

  • 70% din amenajamentele pe nivel național intră în revizuire cu  aplicarea doar a lucrărilor prevăzute  de OM 1947.  Amenajamentele noi pe 2022  –  deci  plus  10%  din păduri  blocate.
  • Începere procedura de evaluare mediu pentru minim 3150 de amenajamente silvice,
  • crește salariul minim pe economie
  • ținând cont de cele menționate mai sus referitor la scăderea-creșterea prețului la gaze, având influențe geopolitice, politice, … cum poate o firmă de producție din industria de prelucrare a lemnului previziona, contracta… pentru 2022????
  • pornind de la prețuri ale lemnului pe picior, în pădure, de peste 350 lei/mc, în anul 2022 se va ajunge la prețuri foarte mari pentru lemnul de foc, mult mai mari decât prețurile lemnului industrial valoros din orice țară europeană, poate fi o oportunitate pentru producătorii de peleti, bricheți, surse alternative de energie… Necesită politici publice, subvenționare de la stat…
  • prețurile exagerat de mari și deficitul de resursă o să conducă la direcționarea materiei prime către lemn de foc, cu afectarea aprovizionării industriei lemnului. O industrie care aduce în PIB-ul României 7 miliarde de Euro anual, susține 150.000 locuri de muncă și are un aport valutar net în balanța comercială a țării de 3,5 miliarde de Euro.
  • Dezbatere asupra unor măsuri de compensații pentru pădurile incluse în Rețeaua Natura 2000.
  • Reorganizarea Romsilva
  • Influentele certificatului verde asupra industriei?? cu angajați slab plătiți, fără retehnologizare, fără investiții in resurse umane….
  • dezvoltarea sistemului SUMAL 2.0 trebuie să pornească de la realitățiile României (rețele, locuri fără semnal….) prevederile EUTR și ale Codului Silvic:
  • gândaci de scoarță, schimbări climatice, până la patru generații de gândaci de scoarță într-o vară uscată, cunoscând amploarea dezastrului în managementul pădurilor din Europa Centrală, să putem avea răspunsuri benefice
  • digitalizarea industriei prin fonduri de la PNRR, din proiecte, din bugetul national,… pentru a fi competitivi. Noi acum producem calitate dar cu resursă umană multă și manoperă mare. Astfel nu suntem competitici pe piață, cu creșterea prețului pentru inputurile enumerate mai sus.
  • participare a 13 firme din industria mobilierului prin programul de internaționalizare la expozitii de mobilier,
  • programe de digitalizare 4.0
  • Rusia oprește exportul de buștean, 15 mil. mc, o să rezulte o suprasarcină pe pădurile României, tentațiile spre tăieri ilegale vor fi mari, bușteanul rezultat din tăieri legale va fi intens solicitat de export. Avem nevoie de ajutorul decidențior ca lemnul necesar industriei de prelucrare din România să existe și să fie de bună calitate, 1 milion de mc.

Gabor Molnar este doctor în Silvicultură al Facultății de Silvicultură Brașov și deține, în Harghita, o firmă de proiectare, pregătire produs pentru fabricație, consultanță tehnică pentru industrializarea lemnului și silvicultură și consultanță silvică. În paralel, este manager al unei firme de prelucrare a lemnului, tot în Harghita. A fost manager de proiect pentru instituții publice în proiecte privind managementul forestier, biodiversitate și managementul deșeurilor.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi