Deputatul USR de Mureș Adrian Giurgiu vrea să inițieze câteva propuneri legislative prin care să determine o curățenie generală a sectorului forestier, astfel încât să dispară din uz sintagma „tăieri ilegale”, iar pădurea să fie gestionată ca la carte. Pentru a ajunge la o variantă acceptată de toți cei din sistem, Adrian Giurgiu a început o serie de discuții cu factorii implicați, primul pe listă fiind directorul general al Romsilva, George Mierliță, după cum relatează site-ul local zidezi.ro.
„Viziunea mea este clară: avem suficiente păduri, putem face exploatare, dar trebuie să o facem corect, să tăiem doar de unde se poate tăia. Este nevoie să facem loc acelor antreprenori din sectorul forestier care lucrează corect, pentru că și pe ei îi deranjează cei care ocolesc legea și le fac concurență neloială”, a declarat, pentru forestmania.ro, Adrian Giurgiu.

Una dintre metodele de descurajare a tăierilor ilegale este, în opinia parlamentarului, înăsprirea legislației.
„Trebuie să modificăm Codul Silvic astfel încât să includă sancţiuni proporționale cu fapta comisă și cu cantitatea de lemn furată. Apoi, cine recidivează trebuie și mai aspru pedepsit. În al doilea rând avem nevoie de implementarea unor măsuri clare pentru monitorizarea pădurilor, măsuri complementare cu înăsprirea legislației”, spune el.
Montarea de camere de supraveghere este o necesitate, explică reprezentantul USR.
„Transportul lemnului exploatat din 85% din pădurile județului Mureș se face folosind doar 10 drumuri principale. Putem amplasa camere video la intrarea și ieșirea de pe aceste drumuri, precum și în alte puncte strategice din pădure și dintr-o dată avem o imagine clară a transporturilor”.
Întrebat dacă nu este suficient sistemul de trasabilitate SUMAL 2.0, deputatul ne-a spus că s-a dovedit că nu. „Încă sunt unii care ocolesc sistemul. Să știți că un om corect nu se va opune unei astfel de măsuri, pentru că nu are nimic de ascuns. Trebuie să vedem că dispar cei care nu respectă nici pădurea, nici pe ceilalți din piață. Justiția e cum e, DNA-ul pădurilor nu există, nu avem magistrați specialiști pe probleme de mediu, deci trebuie făcut ceva”, mai spune deputatul de Mureș.

TAF-urile trebuie urmărite
„În România, TAF-urile nu au numere de înmatriculare, așa că este foarte greu să știm dacă utilajul din avizul de exploatare este și cel din teren. Trebuie să existe un sistem clar de înregistrare al lor, cine le deține, cui le închiriază, unde au avize de exploatare etc. Atâtat timp cât nu avem un inventar clar, unele dintre ele pot fi implicate în furtul de lemn. Odată implementat acest sistem de urmărire știm cine a exploatat, de unde a exploatat și dacă avea sau nu autorizație. Deci, aflăm dacă tăierea este legală sau nu. În acest fel USR vrea să oprească furtul lemnului la nivel industrial”, ne-a mai spus Giurgiu.
El urmează să aibă discuții și cu cei din Asociația Forestierilor din România, ASFOR, pentru a avea feedback din toate părțile.
Drumurile forestiere, o prioritate
În octombrie 2021, Adrian Giurgiu a solicitat Ministerului Mediului o statistică referitoare la investițiile în infrastructura forestieră. Pentru că, în opinia sa, este nevoie!

„Dotarea pădurilor cu drumuri forestiere facilitează recoltarea și colectarea lemnului, asigură gestionarea durabilă a pădurilor, precum și transportul economic al produselor forestiere principale, secundare și accesorii, în vederea valorificarii acestora. Existența unei rețele adecvate de drumuri forestiere este esențială pentru asigurarea unui management forestier durabil și de calitate, atât din punct de vedere al valorificarii masei lemnoase, cât mai ales pentru execuția lucrărilor curente și intervenția în caz de urgentă, previzibil să se intensifice ca efect al schimbărilor climatice”, a spus el, la acea dată.