Zece drumuri forestiere din județul Mureș vor fi supravegheate video, după ce Direcția Silvică a constatat că lemnul „merge și pe alte trasee”. Noile camere se adaugă celor instalate deja de acum doi ani (în zonele Răstolița, Fâncel, Sovata, Lunca Bradului și Gurghiu) și vor monitoriza zonele ce corespund Ocoalelor Silvice Târnăveni și Sighișoara.

„Direcția Silvică Mureș are o cotă de tăiere de circa 430.000 de metri cubi. Din această cantitate, 86 la sută, deci în jur de 380.000 de metri cubi, gravitează pe 10 drumuri forestiere. Am decis să monitorizăm aceste drumuri. Vorbim despre o zonă de deal cu trupuri compacte de pădure, unde lemnul merge și pe alte trasee. Camerele au sistem propriu de alimentare cu panou fotovoltaic și au și baterii care acumulează energia. Dar, dacă plouă sau e înnorat, riscăm să nu funcționeze. Prin urmare, am obținut aviz de la furnizorul de energie electrică pentru a le alimenta permanent cu curent electric. Urmează ca prin rețeaua de cablu să stocăm imaginile, astfel încât să ajungă la ocoale. Am dat deja link de acces la Poliție și Garda Forestieră”, a declarat, pentru forestmania.ro, directorul DS Mureș, ing. Ilie Covrig.

Pe lângă aceste camere, DS Mureș va instala în cursul acestui an și 80 de camere mobile în platformele primare și parchete.

„Cele 80 sunt camere cu acumulatori proprii, cu o autonomie de 7 – 10 zile. Le vom amplasa în cursul acestui an în zone mai sensibile, cum ar fi zonele dispersate de pădure, la deal.

Cele 18 camere cu sistem LPR (cu recunoașterea plăcuței de înmatriculare) sunt mai complexe, au sistem de vizualizare în infraroșu. Au fost și mai scumpe, am plătit 116.000 de lei pe 18 bucăți, cu tot cu avize și racorduri la energie electrică. Cele 80 de camere mobile au costat 136.000 de lei. Noi credem că sunt costuri rezonabile, având în vedere ce treabă fac… Plus că acesta e viitorul. Pădurarii sunt mulți în vârstă”, ne-a mai explicat Ilie Covrig.

Cei de la Mureș au avut mai multe cazuri de transporturi ilegale – fie transporturi multiple cu același document, fie supraîncărcări, fie micul trafic cu camionete, prin urmare au luat măsuri.

Prahova – 60 de camere

Și cei de la Direcția Silvică Prahova au instalat, în noiembrie și decembrie 2022, 60 de camere de supraveghere în fondul forestier administrat.

„Am achiziționat și instalat deja 60 de camere, pe raza tuturor ocoalelor. Am pus între 6 și 10 camere, în funcție de interesele Direcției. Sunt camere cu panou solar, cu autonomie, cu vizibilitate la 360 de grade”, a declarat, pentru forestmania.ro, șeful DS Prahova, Dragoș Ciomag.

Direcția Silvică Prahova administrează în jur de 90.000 de hectare de fond forestier, prin intermediul a 9 ocoale silvice.

Constantin Stoica, Migab Forest: E un început

Managerul firmei de exploatare forestieră Migab Forest, Constantin Stoica, spune că instalarea de camera video e un început și că e un demers lăudabil. „Sunt total pentru. Sigur că este important și ce fel de camere sunt, pentru că una e să fie o camera care e alimentată continuu cu energie electrică și nu există risc de întrerupere în alimentare, alta e o cameră mobilă pe care o iei și o pui unde vrei, căreia i se termină bateria sau nu e soare și se închide. Eu aș merge și mai departe și aș da acces, ca la SUMAL, la toți să vadă acele imagini.  Că poate sunt cetățeni interesați și poate un polițist e ocupat cu o intervenție și nu vede ceva, moment în care cetățeanul interesat de pădure poate avea inițiativă. Să fie acces general… Deci sunt pentru, eu nu am nimic de ascuns, poate așa sectorul nostru devine transparent și lumea se va convinge că muncim și noi, forestierii, nu doar alții, și vor vedea că a scoate lemnul din pădure și a-l pune în piață nu e chiar o muncă ușoară”, a declarat pentru forestmania.ro Constantin Stoica.

„Ochii pădurii”

Asociația Forestierilor a militat constant, în ultimii ani, pentru introdcerea camerelor de supraveghere în fondul forestier național.

Iată un comunicat transmis de președintele Asociației Forestierilor din România – ASFOR în data de 22 iulie 2020:

„Recent au fost discuții că solicitările din dezbaterile publice ca administratorii de fond forestier să monitorizeze drumurile forestiere, depozitele și pe alocuri părți expuse ale fondului forestier sunt exagerate și imposibil de realizat.

Aflat într-o vizită de documentare a modului în care se recoltează și expediază produsele accidentale din fond forestier național, am observat că cele două căi rutiere prin care se face expediția materialului lemnos erau monitorizate video de către administratorul fondului forestier.

Punctele fixe de pază amplasate de RNP – DS Prahova – OS Măneciu arată nu numai că se poate, dar arată că acolo unde există preocupare pentru pază și transparență se poate inclusiv la administratorul statului.

Din discuțiile avute cu operatorii economici am înțeles că amplasarea sistemului video de monitorizare a adus multă liniște pe acele văi. Fiecare este interesat doar să muncească și are garanția că lemnul depozitat temporar în platforma primară nu dispare.

Un aspect mai puțin cunoscut, pentru că operatorii economici din exploatare au învățat să nu se plângă, este dispariția materialului lemnos din platformele primare în perioadele de inactivitate în special când nu este asigurată paza fizică a platfomei.

Una peste alta toată lumea este mulțumită – administratorul are controlul a ce pleacă din fond forestier iar operatorul economic și-a redus costurile de asigurare a pazei lemnului din platforma primară, iar suspiciunile opiniei publice cu privire la anumite nereguli sunt înlăturate.

Astfel de sisteme de monitorizare (ochii pădurii cum sunt numite în Polonia) sunt utile și amplasarea unor astfel de sisteme trebuie să fie prioritară pentru administratorii de fond forestier. Este important ca și statul să se implice și să găsească soluții de a sprijini financiar administratorii de păduri pentru a investi în sisteme de monitorizare.

În Polonia introducerea sistemelor de monitorizare video a redus furtul de lemn din pădure, nu mai sunt aruncate gunoaie, dar a crescut și siguranța celor care aleg să se plimbe pe jos sau cu bicicleta prin pădure.

Polonia a găsit și un mod interesant de descurajare a hoților de lemn: publicarea imaginilor cu aceștia pe rețelele de socializare sau pe posturile locale de televiziune fiind cunoscut faptul că nimeni nu dorește să se vadă la televizor furând sau aruncând gunoiul în pădure”, explica, în vara lui 2020, Ciprian Dumitru Muscă.

Ideea a fost reluată un an mai târziu, în cadrul ciclului de emisiuni „Deșteptarea României”, de la radio EuropaFM. În cadrul dezbaterii „Poate fi exploatată pădurea rațional sau trebuie interzise tăierile?”, președintele ASFOR a vorbit despre importanța monitorizării trasabilității lemnului prin SUMAL 2. „O aplicație aflată în continuu update. Pentru o mai bună  monitorizare și eliminare a suspiciunilor de abateri de la legislația forestieră, sistemul de monitorizare poate fi îmbunătățit prin instalarea de camere video”, a spus șeful ASFOR în emisiune, pe data de 16 aprilie 2021.