Dr. ing. Cezar Scriba predă mai multe cursuri la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Brașov, unul dintre ele fiind Sisteme de mașini în exploatările forestiere, altul este Mecanizarea Exploatărilor Forestiere. Prezent la Conferința „Lanț valoric în industria lemnului”, organizată vineri la OSR Zetea, ne-a acordat un interviu în care a vorbit despre utilaje și percepția publică asupra sectorului.
Forestmania.ro: În acest an sectorul forestier din România va beneficia de o schemă de ajutor prin PNS, pentru înnoirea utilajelor. Cum arată, din punctul dvs de vedere, echipamentele forestierilor români?
Prof. Cezar Scriba: Parcul de utilaje este vechi. Sunt și firme mai puternice care și-au permis să se doteze din surse proprii sau combinat, cu atragere de fonduri europene. Utilajele forestiere performante costă, prin urmare această schemă este o veste foarte bună. Eu de mulți ani le spun studenților că este nevoie să ne dotăm, că sectorul are nevoie de mijloace tehnice moderne, dacă vrem să performăm la nivelul pe care îl vedem în Occident. Deci este o mare nevoie și este o veste foarte bună că se începe de undeva.
Forestmania.ro: Credeți că vor aplica firmele din România la acest program, din ce știți dvs?
Prof. Cezar Scriba: Eu cred că da. Firmele prin lege, au un inginer de specialitate în echipele lor, care în mod normal este pregătit la noi, știe despre ce este vorba. Eu mă gândesc că poate nu vor ajunge banii, la cererile care vor fi!
Forestmania.ro: Dați-ne câteva detalii despre cursul dvs.
Prof. Cezar Scriba: Este un curs care îi învață pe studenți atât teoretic, cât și practic, principalele grupe de mașini și utilaje care sunt folosite în exploatările forestiere. Începând cu partea de recoltare a lemnului, unde avem ca utilaj principal fierăstrăul mecanic (drujba, cum e cunoscută mai popular, dar inadecvat), însă mai nou avem și harvestere. Avem câteva firme în țară care sunt dotate cu astfel de mijloace moderne, complexe, și în același timp cu productivitate foarte mare, pentru exploatarea materialului lemnos. Continuăm apoi cu mașinile și utilajele pentru colectarea masei lemnoase și apoi, toată gama de utilaje de prelucrare primară a lemnului. Despicătoare mecanice, cojitoare, diferite tipuri de gatere, fierăstraie panglică sau banzic cum mai sunt ele numite. Ne referim aici la prelucrarea primară a lemnului și obținerea de cherestea.
Forestmania.ro: Sunt studenții interesați de această zonă a exploatării forestiere, pentru lucrul efectiv în pădure?
Prof. Cezar Scriba: Interesul există, având în vedere faptul că cele două secții tradiționale la noi în Facultate sunt secția de Cultură a pădurilor și cea de Exploatări forestiere, în egală pondere ca număr de locuri. Studenții, o parte dintre ei, vin la început cu o strângere de inimă, dar prind drag de această secție. Învață mai mult disciplinele tehnice, exacte și când ies de pe băncile școlii sunt bine pregătiți și au acest drag de a lucra efectiv în pădure. Sunt deopotrivă necesare, atât exploatarea masei lemnoase, cât și partea de cultură și regenerare a pădurilor. Nu se poate una fără cealaltă.
Forestmania.ro: Înțeleg că predați și un curs despre poduri.
Prof. Cezar Scriba: Există un curs general, cu noțiuni de bază, dar este apoi particularizat pe specificul drumurilor forestiere. Ne referim la poduri de lungime mică și atingem și aspectul legat de poduri din lemn. Acestea pot fi realizate într-un timp mai scurt, cu costuri mai mici, dar au un caracter provizoriu.
Forestmania.ro: Drumurile forestiere sunt o problemă la noi.
Prof. Cezar Scriba: Este adevărat, avem puține. Acest număr se raportează ca metri de drum la suprafața de pădure (hectar). Și noi avem undeva la 6 metri la hectar, spre deosebire de alte țări care au chiar 40. A fost o perioadă când s-au construit, apoi, după anii 90, către zero. Poate că-n tot răul este și un bine, pentru că în felul acesta ne-am menținut pădurile. Accesibilitatea este însă o problemă, avem zone greu accesibile. Acolo, apropos de această schemă de finanțare pentru utilaje, ar fi excelent să se înceapă dotarea cu funiculare forestiere. Acestea sunt și un mijloc ecologic, dar și economic și performant în același timp. Eu predau o parte din cursul de Funiculare forestiere. El necesită un culoar relativ îngust, permite deplasarea materialului lemnos din amonte spre aval fără consum energetic, doar datorită forței gravitaționale. Prin urmare, nu avem nevoie de puterea motorului decât la urcarea căruciorului la cursa de revenire, sau la ridicarea sarcinii de la sol. Funicularul are și o productivitate destul de mare, întrucât distanța de deplasare este minimă – pentru că se face pe linia de cea mai mare pantă. Deci cea mai scurtă. Și permite accesarea versanților în partea superioară, unde nu ai cu ce altceva să ajungi, în lipsa unor drumuri de versant.
Forestmania.ro: După funicular, care ar fi, din punctul dvs. de vedere, următoarele utilaje așa-numite prietenoase cu mediul? Cu ce putem lucra ca să nu se mai spună că fondul forestier este „afectat” de utilaje?
Prof. Cezar Scriba: Depinde la ce se gândesc cei care spun că afectăm fondul forestier. După funicular, și tractoarele forestiere sunt indicate, mai ales acestea noi, care sunt mult mai performante. Cele care au un bun raport putere-consum. Pentru că atunci când vorbim despre consum, vorbim despre emisii. Sunt acum tractoare forestiere care respectă normele europene în vigoare, care nu se compară cu cele din anii 90. Deci și tractorul poate fi un mijloc bun. Este al doilea utilaj conducător în procesele de exploatare. În funcție de el sau de funicular se dimensionează toate activitățile și procesele din parchet.
Forestmania.ro: Ce le spuneți celor care spun că pădurile României sunt supra-exploatate, chiar dacă sunt înconjurați de lemn și știu cât e de important în viața de zi cu zi?
Prof. Cezar Scriba: Aici sunt mai multe puncte de atins. În primul rând, trebuie să înțelegem cu toții că există o creștere continuă a cerinței de lemn atât pe piața internă, cât și pe piața externă, generată de două aspecte: creșterea numerică a populației, mai ales la nivel global. Și, pe de altă parte, există o creștere a necesităților, a nivelului de trai, care implică mai multe materiale naturale. Se revine la aceste materiale, iar lemnul este unul dintre ele. Îl vedem și în construcții, în mobilier și în tot ce înseamnă viața umană cotidiană. Se revine la lemn tot mai mult, fie sub formă de plăci, fie ca lemn natur, lemn masiv. Este evidentă o creștere a cererii de lemn. Pe de altă parte, există un curent indus, la nivelul mass media, cum că orice camion cu lemne care circulă pe șosea este furat și că „silvicii defrișează pădurile”. Nu există așa ceva. Și înainte s-a exploatat masa lemnoasă, și acum se exploatează în baza unor norme, numite amenajamente, pe baza unor reguli. A, că au fost și niște greșeli în trecut, da, au existat. Într-adevăr s-a tăiat și cei care au trăit în acele timpuri, inclusiv din mediul politic sau din conducerea corpului nostru silvic, știu că s-a tăiat. Și s-a tăiat la comandă politică. Greșelile făcute în trecut nu au fost făcute de sectorul silvic din proprie inițiativă, ci au fost acțiuni impuse la comandă politică. Au fost niște presiuni mari. La ora actuală, consider că s-au diminuat aceste presiuni și se taie destul de apropiat de ceea ce spune „cartea”. Și haideți să mai spunem și un alt aspect, pentru cei care spun că se taie pădurile: orice pădure, la o anumită vârstă, trebuie regenerată. Pădurea ajunsă la 80 – 100 – 120 de ani, în funcție de specie, de regiune, trebuie regenerată. Ce înseamnă acest lucru? Se exploatează și se asigură în același timp regenerarea. Pe cât posibil naturală, dar se intervine și cu completări. Deci nu se face o tăiere așa cum au unii senzația, că se taie în neștire, la ras, după bunul plac al nu știu cui și lemnul „fuge” din țară… Suntem foarte departe de această viziune apocaliptică.
