DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

28.3 C
București
21.3 C
Sibiu
21.2 C
Suceava
22.7 C
Covasna
20.1 C
Piatra Neamț
20.7 C
Braşov
20.4 C
Bistrița
23.1 C
Râmnicu Vâlcea
vineri, iunie 21, 2024

Guvernul României, în Monitorul Oficial: Se recomandă promovarea construcțiilor din lemn

Recomandate

Noul Normativ privind proiectarea și verificarea construcțiilor din lemn a fost publicat în Monitorul Oficial și va deveni aplicabil din data de 19 martie 2023. În Anexa la Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației pentru aprobarea reglementărilor tehnice scrie că „se recomandă promovarea construcțiilor din lemn pentru că au o performanță sporită în ceea ce privește protecția mediului, fiind superioare sistemelor constructive tradiționale prin factori care țin de reutilizare, reciclare, amprentă redusă de carbon, stocare de carbon și considerarea lemnului drept un material regenerabil pentru construcții. De asemenea, în perspectiva utilizării sustenabile a resurselor, construcțiile de lemn presupun costuri de transport mai mici și un volum de manipulare mai mic pe șantier, greutăți mai reduse ale ansamblului final și economisirea energiei la producerea materialelor de construcții”.

Noul Normativ a fost revizuit de un grup de lucru coordonat de Universitatea Tehnică de Construcți București și din care au făcut parte, printre alții, și inginerii structuriști de la Inginerie Creativă.

De altfel, ei au și transmis un mesaj public, după apariția Normativului în Monitor:

„Am avut șansa, ca birou de proiectare specializat în calculul de rezistență a structurilor din lemn, să fim implicați și să contribuim la actualizarea acestui act normativ, care reprezintă încă un pas în validarea și răspândirea lemnului ca material de construcție cu care arhitecții, inginerii și echipele de execuție pot realiza proiecte deosebite. A fost interesantă experiența de a privi lucrurile și din perspectiva legiuitorului, noi fiind de obicei de cealaltă parte a baricadei.

Mulțumim colectivului de elaborare din cadrul UTCB, condus de dna.Țăpuși Daniela, pentru invitația de a ne alătura acestui proiect, cât și tuturor colaboratorilor din mediul public și privat care au contribuit la redactarea normativului, alături de colegii noștri Catalin Caraza, Timu Octavian și Marius Șoflete.

A fost un proiect intens, cu un termen solicitat pentru implementare foarte scurt, dar în care colegii noștri și-au pus la dispoziție toată experiența de proiectare, cercetare și execuție a structurilor din lemn din ultimii zece ani. Îl vedem ca pe un prim pas în alinierea cu normele europene specifice de proiectare, unde tendința generală este folosirea lemnului ca alternativă viabilă pentru alte materiale clasice de construcție.

Le mulțumim și beneficiarilor, colaboratorilor și partenerilor noștri, care au avut încredere în alegerea lemnului ca soluție structurală, este și meritul lor că am putut dezvolta proiecte provocatoare din care am și adus, de altfel, know-how în acest document legislativ”.

La solicitarea forestmania.ro, unul dintre inginerii care au participat la revizuirea Normativului, Cătălin Caraza, a oferit câteva explicații.

„Vorbim despre o armonizare cu standardele europene privitoare la proiectarea structurilor din lemn, ultima actualizare a acestui normativ fiind realizată în anul 2003. Era nevoie de o reglementare tehnică actualizată care să conțină prevederi de proiectare a clădirilor din lemn în ansamblu, vechea reglementare tehnică având doar prevederi de calcul și alcătuire constructivă a elementelor din lemn la nivel local.

Astfel, noul normativ nu mai conține relații explicite de calcul structural pentru fiecare tip de element, ci face trimitere directă, pentru astfel de verificări, către SR EN 1995-1 și SR EN 1995-2, în armonizare cu Eurocode 5 și anexele naționale.

Au fost formulate cerințe generale de proiectare pentru structurile din lemn supuse la acțiuni verticale și orizontale din gruparea fundamentală și cerințe de proiectare a structurilor de lemn supuse la acțiunea seismică.

Apare descris mecanismul cu capacite optimă de disipare a energiei induse de acțiunea seismică în funcție de clasa de ductilitate a structurii (DCM sau DCH) și în funcție de tipul structural (hale, cadre spațiale din lemn, sistem structural cu pereți din panouri din lemn, sistem structural cu pereți din CLT). Totodată, a fost introdus un capitol care tratează patru tipuri constructive de structuri din lemn: cadre spațiale, hale, structuri cu pereți din panouri din lemn și structuri cu pereți din CLT. Pentru fiecare tip structural au fost descrise condiții generale de alcătuire și detalii pentru fiecare element structural constructiv.

A fost introdus și capitol referitor la prezervarea elementelor, subansamblelor și a construcțiilor din lemn împotriva biodegradării, umezelii, focului, și măsuri de protecție contra transferului termic și acustic. În anexe sunt cuprinse informații referitoare la rezistențele lemnului la diverse solicitări, verificarea deplasărilor laterale ale structurilor la starea limită de serviciu SLS, soluții constructive pentru noduri la cadre spațiale din lemn, scheme funcționale pentru structuri de tip hală, proprietăți mecanice ale elementelor de îmbinare (tije și conectori) și aspecte privind construcțiile cu structura cu pereți din CLT.

Putem considera că acest act încurajează construcțiile din lemn, prin faptul că există astfel baza legală pentru proiectarea acestora. Deasemenea, în noul act normativ nu apare o limitare de înălțime a unei construcții din lemn pentru că, din punct de vedere structural, nu se justifică.

Rămâne de văzut dacă și noul normativ privind securitatea la incendiu a cosntrucțiilor (actualmente în proces de revizuire) se va alinia la reglementările europene specifice.”, a explicat Caraza.

Impact pozitiv

Construcțiile de lemn au un impact pozitiv asupra mediului în toate fazele de implementare, în ceea ce privește metoda de evaluare „analiza pe ciclul de viață – LCA”, cunoscută și sub denumirea de balanță ecologică, se mai arată în Normativ.

„Datorită importanței temei, metoda a fost dezvoltată pentru a identifica, pe de o parte, amprenta CO2 a clădirilor (amprenta de carbon) în timpul fabricării materialelor aferente și a construcției clădirii și, pe de altă parte, pentru a evalua sarcina de mediu în timpul utilizării și, ulterior, ca rezultat al demolării. La proiectarea și conformarea structurilor din lemn se va avea în vedere valoarea energiei încorporate a materialului de construcție.

Se va acorda o atenție sporită, încă din faza de proiectare a construcțiilor din lemn, pentru urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp asupra acestora și postutilizarea lor. Se recomandă recuperarea și revalorificarea elementelor din lemn (după o evaluare a integrității și conformității acestora de către un inginer structurist) în vederea utilizării lor în noi construcții, atât cu rol structural sau de închidere, cât și cu rol decorativ, arhitectural. Acolo unde reutilizarea lor nu se poate îndeplini, se vor prevedea măsuri de valorificare prin reciclare industrială a materialului lemnos”, se mai arată în documentul publicat în Monitorul Oficial.

Noul normativ pentru construcțiile din lemn – un pas spre normalitate!

Noul Normativ a fost salutat și de Asociația Forestierilor din România – ASFOR. Într-un comunicat de presă, președintele Asociației, Ciprian Dumitru Muscă, spune că România intră în rândul țărilor care construiesc cu lemn.

„În sfârșit, o veste bună pentru construcțiile din lemn din România! Noul normativ pentru construcțiile din lemn va permite dezvoltarea acestui sector al construcțiilor, așa cum se întâmplat în țările dezvoltate.

Ordinul și Anexa Ordinului ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației nr. 227/2023 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind proiectarea și verificarea construcțiilor din lemn, indicativ NP 005-2022” au fost publicate în Monitorul Oficial al României.

România și-a asumat, alături de celelalte state ale Uniunii Europene, o direcție clară pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Dincolo de susținerea pentru Pactul Ecologic European (Green Deal), țara noastră a semnat convențiile importante privind combaterea schimbărilor climatice, cum ar fi Acordul de la Paris sau Protocolul Kyoto 2.

Beneficiile construirii din lemn sunt nenumărate: clădirile sunt mai ușor de construit, timpul de realizare este mai scurt, poluarea din șantiere este mult mai mică decât din șantierele „clasice”. Lemnul este singurul material structural care poate permite o  decarbonizare substanțială a domeniului construcțiilor.

Uniunea Europeană promovează folosirea lemnului în construcții. Sectorul construcțiilor este responsabil pentru peste 35% din totalul deșeurilor și pentru 5-12% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră din UE.

Uniunea arată limpede că produsele din lemn pot contribui la transformarea sectorului construcțiilor din sursă de emisii într-un absorbant de carbon. Promovarea produselor de stocare a carbonului este pe deplin compatibilă cu principiul neutralității tehnologice.

Comparativ cu oțelul sau betonul, beneficiile construcției din lemn sunt semnificative – atât în ceea ce privește stocarea pe termen lung a carbonului, cât și în reducerea emisiilor de la pădure la șantier.

Lemnul este regenerabil și reciclabil, iar utilizarea lemnului este vitală pentru o economie verde, ecologică – așa cum arată ASFOR în documentul său strategic – România Verde în 10 pași.

Asociația noastră a subliniat de nenumărate ori nevoia creșterii sectorului construcțiilor din lemn și a militat constant pentru îmbunătățirea legislației în ceea ce privește normativele din sectorul construcțiilor. A colaborat permanent cu organismele implicate în modificarea normativelor, atât la nivelul internațional, prin Organizația Europeană a Operatorilor Economici din Domeniul Industrializării Lemnului (EOS), cât și pe plan intern – arhitecți (Organizația Arhitecților din România), constructori, producători de materiale de construcție din lemn. 

România, pentru că are această resursă, este un jucător important pe piața internațională a lemnului. În contextul în care, pentru perioade de zeci sau sute de ani, arborii captează dioxid de carbon, iar lemnul îl stochează, toate statele dezvoltate care dispun de această resursă fac politici publice bazate pe folosirea lemnului în tot mai multe domenii, inclusiv în cel al construcțiilor.

Modificarea normativelor pentru construcțiile din lemn este rezultatul unor eforturi susținute ale organizațiilor românești – publice, universitare sau asociative, de drept privat, așa cum este ASFOR – care au studiat și promovat dezvoltarea construcțiilor din lemn în România.

Îi felicităm pe toți cei care au pus umărul la această schimbare de paradigmă, atât de necesară țării noastre!

Ciprian Dumitru Muscă,

Președinte ASFOR”.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi