Pe 31 ianuarie 2023, la propunerea ministrului Mediului, premierul îl numea în funcția de inspector general al Gărzii Forestiere Naționale pe Porzsolt Levente, inginer silvic și consilier al lui Tánczos Barna, la acea dată. Abia înființată, pe 18 ianuarie 2023, Garda Forestieră Națională are menirea de a implementa o politică unitară la nivelul gărzilor.
Forestmania.ro: Dacă ar fi să trageți o linie după aceste prime trei luni și jumătate de când ați fost numit la conducerea Gărzii Forestiere Naționale, ce ar fi de spus?
Porzsolt Levente: Aceste prime trei luni au fost destul de dificile din punctul de vedere al înființării unei noi instituții publice la București. O instituție care nu e creată prin reorganizare sau prin refacerea altor instituții, ci este de sine stătătoare și trebuie să-și vadă de drumul ei. Din acest punct de vedere, de a o lua de zero, este mai greu. Au venit alături de noi și ne-au ajutat specialiști din minister, prin detașare sau transfer. Vestea bună este că am operaționalizat Biroul de Analiză de Risc. Avem deja persoane angajate care lucrează la aceste analize. Am descoperit situații, lucrăm pe anumite tematici, dar nu vă pot spune în acest moment despre ce e vorba, până nu avem rezultatele. Important e că sunt persoane dedicate acestei activități, adică numai asta fac. Și este ceva nou.

Forestmania.ro: O temă de interes sunt angajările la Gardă. Ce ne puteți spune despre acest lucru?
Porzsolt Levente: Am pornit procedurile de angajări, care se vor desfășura în lunile mai, iunie, iulie. Posturile vor fi scoase la concurs. În primă fază, vom scoate la concurs jumătate din posturile neocupate din toate birourile și toate serviciile. Astfel încât să fie fiecare serviciu și fiecare birou operațional. Vorbim despre 15 posturi în primă fază și după aceea revenim cu alte 10.
Forestmania.ro: Există interes din partea inspectorilor din gărzile forestiere din țară să vină la centru?
Porzsolt Levente: Am avut solicitări. Există încă o… neîncredere în a veni la București. Și este și o greutate pentru cei din teritoriu. Au, practic, aceleași drepturi salariale ca la București. De regulă, oamenii sunt așezați în locurile în care își desfășoară activitatea și, din acest punct de vedere, e mai greu. Desigur, există și posibilitatea să recurgem la detașări. Dar adevărul este că există o reticență a personalului silvic de a veni la Garda Forestieră. Urmează să mă întrebați „De ce?”, dar nu știu să vă răspund.
Forestmania.ro: Dacă stăm să ne gândim… Un inspector de la o gardă este, cum spuneți, așezat – are casă, masă, copii, mașină, loc de muncă. De ce ar veni în „nebunia” din București?
Porzsolt Levente: Într-un final, totul se rezumă la bani. Omul se gândește cât primește acasă și cât o să primească la București. Sunt cheltuieli în plus. Trebuie să admitem însă că este un alt nivel, din punct de vedere profesional. Și, după un timp, ai o altă imagine asupra sectorului, la nivel național. Dacă lucrezi în „centrală”, vezi lucrurile din altă perspectivă. Și credeți-mă, nu rămâi același… De exemplu, munca în Biroul de analiză este ceva ce nu o să poți face în teritoriu. Este… viitorul aplicat.

Forestmania.ro: Cei din gărzi au foarte multe atribuții. E foarte mult de muncă.
Porzsolt Levente: Este. Dar nici nu putem spune că e cineva obligat să presteze mai mult decât prevăd Codul Muncii sau fișa postului. S-au mai făcut angajări. Din postura de consilier al ministrului, m-am luptat să redeschid niște posturi și să obțin finanțare pentru ele. Experiența din teritoriu ne-a arătat că acele concursuri au fost organizate de mai multe ori. Sau au venit foarte mulți nepregătiți. Nu se poate spune că există un interes general crescut să lucrezi în Garda Forestieră.
Forestmania.ro: Știind acest lucru din postura de consilier – că nu vin oamenii să lucreze la gardă – mai era cazul să mai facem o structură, când nu le avem ocupate nici pe cele existente? Iată, e complicat să o ocupați și pe aceasta…
Porzsolt Levente: Sper că, dacă reușim să scoatem aceste posturi la concurs, vor veni și oameni din afara gărzilor. În acest moment, nu pot angaja nicio persoană fără concurs din alte structuri, nici din Romsilva, nici din ocoale de regim. Deci în momentul de față nu pot aduce persoane din exteriorul gărzilor forestiere. Decât prin transfer sau detașare dacă sunt angajate în gărzile forestiere. Prin urmare, aștept să organizăm aceste concursuri, pentru că există interes din afară. Am avut multe discuții în acest sens.
Forestmania.ro: În organigramă sunt posturi și pentru persoane care nu sunt ingineri silvici.
Porzsolt Levente: În momentul în care Ordonanța de Urgență a ajuns în Parlament, m-am luptat să adăugăm în text angajarea de persoane fără pregătire silvică. Cum ar fi, de exemplu, auditori. Pentru că este nevoie de auditul intern al instituției. Este o obligație a fiecărui conducător de instituție publică să își facă auditul propriu. Vi se pare corect să nu ai un control intern la capitolul financiar, de exemplu? În afară de persoanele cu pregătire pe audit, o noutate este și posibilitatea oferită prin lege de a angaja personal cu pregătire pe comunicare, respectiv IT.

Forestmania.ro: Ați stat de vorbă, în ultimele luni, cu mulți inspectori din țară. Care ar fi principalele nemulțumiri pe care le au cei din gărzile forestiere?
Porzsolt Levente: Există o… neclaritate legislativă în ceea ce privește aplicarea unitară a salarizării. Într-o parte avem Legea personalului silvic (234/2018) care vorbește de niște sporuri. Pe partea cealaltă, există o Ordonanță de Urgență care interzice depășirea anumitor limite a sporurilor care se pot acorda funcționarilor publici. Din acest motiv, există salarizări diferite în cadrul gărzilor forestiere. Și sunt foarte multe procese, unele câștigate, unele pierdute. Pierdute chiar dacă scrie în lege… Facem un audit a tot ce înseamnă salarizare și apoi încercăm să adoptăm o gândire unitară. Pentru că în acest moment sunt două legi care se bat cap în cap. Apoi, mai sunt nemulțumiri legate în general de priorități. Și aici e nevoie de o politică unitară.
Forestmania.ro: De fapt, acesta a fost marele proiect al înființării Gărzii Forestiere Naționale: implementarea unei politici unitare. E un proces care va dura. Cât? Ani?
Porzsolt Levente: Nu este vorba de ani. Mi-a luat, personal, foarte mult timp să pun pe picioare această instituție. Vă spun sincer că am trecut prin absolut toată birocrația. De la obținerea unui cod fiscal, a unui cont în bancă, până la demararea procedurilor de achiziții. Am parcurs pas cu pas toată birocrația din București. Procedurile durează mult, de la săptămâni, chiar luni, de când pornești ceva până închei. Un lucru care mi-a luat și încă îmi ia foarte mult timp. Dar cred sincer – și sper – că în momentul în care vom fi 15 – 20 de specialiști silvici care să lucrăm pentru Garda Forestieră Națională, lucrurile vor merge bine. Am reușit să atrag din teritoriu mai mulți colegi, în primă fază, în jur de 10 persoane.
Forestmania.ro: Dacă tot spuneați că e complicat cu birocrația în București, iată că primarul Aradului, inginerul silvic Călin Bibarț, a venit cu propunerea ca sediul Gărzii Forestiere Naționale să fie la Reșița. Caraș Severin fiind județul cu cea mai mare suprafață de fond forestier din țară…
Porzsolt Levente: Chiar își imaginează cineva că o instituție publică centrală poate activa altundeva decât la București? Cât despre descentralizare, nu cred că putem vorbi de centralizare în cadrul Gărzii Forestiere din România. Fiecare gardă are personalitate juridică proprie, are un conducător, are aparat propriu.

Forestmania.ro: Avem sistemul SUMAL 2.0, avem o serie de instituții cu rol de control în sectorul forestier, vom avea camere video și imagini satelitare ce vor supraveghea transportul masei lemnoase. Așa cum a menționat și domnul ministru, fenomenul tăierilor ilegale a scăzut simțitor și putem presupune că în viitorul apropiat va scădea la un minim istoric. În acest context, se mai justifică să avem atâția angajați în gărzile forestiere? Organigrama prevede în jur de o mie de persoane la nivel național. Chit că au și alte atribuții. Dar chiar și numele este clar…
Porzsolt Levente: Având experiența SUMAL 2.0 și a tuturor discuțiilor pe care le-am avut cu alte organe ale statului, pot spune că în momentul de față SUMAL este un instrument care a contribuit foarte mult la diminuarea acestor fenomene. Eu am ajuns la minister cu o săptămână înainte de a porni SUMAL 2.0. Veneam din poziția de șef al Ocolului Silvic Zagon. Din acea perspectivă, am spus atunci că nu va funcționa așa ceva. Foarte mulți erau sceptici. În februarie 2021 erau unități silvice care nu au transportat niciun metru cub de lemn prin SUMAL. Pentru că nu credeau că o să funcționeze. Între timp, iată că funcționează și nu cred că există cineva care și-ar dori să revină la sistemul de dinainte, la carnetele de marcare, de inventariere, la fișe de despuiere sau avize de însoțire cu inventar toate scrise manual. Acum totul e automatizat și e mai simplu. Dacă vom avea control și alerte cu imagini satelitare și camere video… nu o să se mai poată întâmpla nimic ilegal. Se fac imediat doi ani și jumătate de când sunt în minister. În acești doi ani și jumătate nimeni, nici din societatea civilă, niciun activist de mediu nu a putut să vină și să ne arate o suprafață mare despădurită ilegal. Nimeni. Înseamnă că SUMAL a produs efecte. Nu e un program perfect, sunt necesare adaptări, noi funcționalități, dar per ansamblu e bine. Cu alertele și imaginile satelitare, vom uita de tăierile ilegale. Ca să vă răspund la întrebare, poate că e timpul ca Garda Forestieră să devină o instituție… normală, să zic așa. Cu activitate normală. Și verificarea alertelor presupune resursă umană. Plus că nu avem o mie de angajați. Dacă sunt 400 și ceva, spre 500. Nici 50 la sută ocupare. Revin și spun că nu există solicitări din zona silvică spre Gardă. Nici din partea absolvenților de Silvicultură.
Forestmania.ro: Într-adevăr. Vor în ocol sau la INCDS. Cum vă explicați că nu sunteți atractivi pentru tineri?
Porzsolt Levente: Este explicabil. Dacă iubești silvicultura, nu înseamnă că te interesează exercitarea controlului. Silvicultura înseamnă natură, pădure. Cei care s-au dus la Silvicultură din aceste motive, de a lucra în și pentru natură, nu-și doresc să facă control. Dar trebuie să precizăm și altceva. Cel puțin jumătate din cei angajați în acest moment în gardă nu se ocupă de control. Se ocupă de avizări, de tot ce ține de pădure și de funcționalitatea sectorului silvic. Adică avize, autorizații, participarea într-o mulțime de comisii la nivel județean, regional.

Forestmnia.ro: Suntem într-un moment în care se discută, la nivel politic, varianta ca, după rotativa guvernamentală din această lună, PNL să preia Ministerului Mediului. Ca om politic – sunteți în UDMR – cum comentați această posibilitate?
Porzsolt Levente: Se fac multe speculații. Rotativa se va face. Și, dacă se numește un alt prim-ministru, acest lucru înseamnă un nou guvern. În ceea ce mă privește, pot spune că mandatul lui Tánczos Barna este în desfășurare și nu am auzit, în acești doi ani și jumătate de când lucrez cu el, să existe vreun reproș venit dinspre partenerii de coaliție despre felul în care a gestionat sau gestionează instituția. Este unul dintre cele mai grele ministere și personal consider că face față cu brio.
Cred că dl. Porzsolt Levente ar trebui să se consulte cu dl. Mihai Gășpărel, inspectorul șef la Garda Forestieră Suceava, care din anul 2005 a condus o direcție de control, nou înființată, în autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură
Istoria spune că după ce această structură a început să funcționeze, cu 20-30 de funcționari publici, specializați pe control al respectării regimului silvic, aduși din țară, încet, încet a fost desființată sau adusă către 0,1 % din personal (glumesc). După 4-5 ani de deplasări, controale , probleme familiare diverse, ș.a.md. colegii s-au trezit că, în entuziasmul lor, riscă să rămână fără locuri de muncă.
Dl. Porzsolt Levente vă rog să analizați:
– cine mai există din structura creata de dl. Mihai Găpărel în anul 2005 și cine va forma colectivul de control condus de dumneavoastră!?;
– dacă personalul cu atribuțiuni de control, angajat la G.F.N., are competențele necesare (practică, vechime în meserie, ș.a.m.d.).