În contextul în care în toată Uniunea Europeană și în lume arhitecții și constructorii se axează pe construcții din lemn, România ezită să dea un răspuns ferm și clar la întrebarea: Când vom utiliza și noi lemn în construcțiile publice? Am solicitat detalii de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în acest sens.

Redăm răspunsul transmis forestmania.ro:

„La nivel european există un interes accentuat privind necesitatea de a implementa intervenţii axate pe stimularea regenerării urbane, a patrimoniului cultural şi a industriei turistice, grav afectate de pandemie.

Mișcarea Noului Bauhaus European (NBE) reprezintă o inițiativă creativă și interdisciplinară care susține Pactul Verde European printr-o experiență culturală, inovatoare și centrată pe om, bazată pe trei principii: sustenabilitate (promovează obiectivele climatice, circularitatea, poluarea zero și biodiversitatea), estetică (crește calitatea experienței și a stilului dincolo de funcționalitate) și incluziune (promovează valorizarea diversității și accesibilității). Aceste proiecte de noutate sunt urmărite și finanțate direct de Comisia Europeană (prin Direcția Generală Politică Regională și Urbană).

Intervențiile susținute prin Programele Regionale aferente perioadei de programare 2021-2027 contribuie la implementarea elementelor din inițiativa NEB prin crearea de spații de locuit accesibile, durabile și de calitate, de spații publice bazate pe soluții ecologice care vor combina principiile sustenabilității, esteticului, accesibilității și incluziunii sociale și teritoriale. Totodată, intervențiile ce vizează conservarea, protecția, restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural vor ține cont de cele mai bune practici de conservare, întreținere și modernizare a patrimoniului cultural la nivel european, în concordanță cu principiile directoare integrate, sustenabile și incluzive promovate de NEB.

În ceea ce privește construirea de clădiri publice, în cadrul Programului Regional București-Ilfov se va sprijini, ca acțiune pilot, construirea de clădiri în care se desfășoară activități în legătură cu educația, sănătatea sau incluziunea socială, cu un necesar de energie primară cu cel puțin 20% mai mic decât cerința privind clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB), fiind încurajate principiile NEB. Construcțiile vor presupune dezvoltarea de soluții durabile de eficiență energetică și economisire a resurselor, ținând cont de calitate, estetică, mediul înconjurător și nevoile utilizatorilor identificate prin consultarea părților interesate în cadrul unui parteneriat incluziv. Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov, în calitate de Autoritate de Management, va stabili prin ghidul solicitantului condițiile de finanțare a acestor tipuri de proiecte.

În ceea ce privește proiectele gestionate în cadrul PNRR, ce vizează atât promovarea cât și restaurarea unor obiective cultural istorice edificate din lemn, ca material principal de construcție, putem menționa Componenta C11.Turism și cultură, în cadrul căreia se derulează Investiția 1, I1, Promovarea celor 12 rute turistice/culturale, care vizează, printre altele, finanțarea Rutei bisericilor de lemn, prin sprijinirea activităților de  reabilitare a 10 biserici de lemn și a infrastructurii specifice în toate regiunile României”.

ADR București Ilfov: „Nu impunem elemente ce țin de soluția tehnică”

Ne-am adresat celor de la Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov, pentru detalii referitoare la proiectul-pilot.

În solicitarea noastră, le-am scris:

„Prin urmare, vă rugăm să ne detaliați pe cât se poate despre ce e vorba în acest proiect-pilot si care este ponderea lemnului ce va fi utilizat în viitoarele construcții. Pentru că din mesajul celor de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene lipsește cuvântul „lemn”… Sperăm ca dvs să îl folositi. Nu cred că trebuie să ne temem să utilizăm nici cuvinte, nici o resursă de care dispunem”.

Redăm răspunsul:

 „În completarea răspunsului transmis de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care face referire la textul Programului Regional București-Ilfov 2021-2027  facem următoarele precizări:

Programul Programului Regional București-Ilfov  2021-2027 (PR BI) schițează cadrul general al investițiilor pe care le vom finanța prin PR BI, urmând ca, ulterior, prin ghidul solicitantului de finanțare să fie detaliate condițiile specifice de eligibilitate și selecție pentru proiecte.

Prevederile ghidului solicitantului vor sprijini solicitantul de finanțare în înțelegerea cerințelor necesare în dezvoltarea documentației tehnico-economice pentru investiția dorită cum ar fi respectarea unor principii în legătură cu NEB (NEW EUROPEAN BAUHAUS), DNSH (Do no signifiant harm) și eventual Level(s), însă fără a impune elemente care țin de soluția tehnică propusă de proiectant prin documentația tehnico-economică și asumată de beneficiar.

 În documentația tehnică și economică pentru realizarea de clădiri publice NZEB+ vor fi dezvoltate soluții durabile de eficiență energetică și economisire a resurselor, ținând cont de calitate, estetică, mediul înconjurător și nevoilor utilizatorilor identificate prin consultarea stakeholders în cadrul unui parteneriat incluziv.

Cu alte cuvinte, prin program nu se include, respectiv nu se exclude un anumit tip de material. Materialele vor fi alese de proiectant în cadrul soluției tehnice (și vor fi asumate de beneficiarul proiectului) în baza legislației naționale”.

ASFOR, încă din 2020: E timpul pentru lemn!

Asociația Forestierilor din România – ASFOR a prezentat încă din 2020 un document strategic intitulat „ROMÂNIA VERDE ÎN 10 PAȘI”. Un document care solicită decidenților utilizarea cât mai mare a produselor din lemn.  Importanța lemnului ca resursă naturală regenerabilă, aportul său în economia națională, dar și posibilitățile pe care le oferă această resursă în creșterea nivelului de trai, în special în zonele rurale, trebuie promovate și susținute.

„ASFOR a solicitat și solicită în continuare adoptarea de măsuri care să încurajeze folosirea cât mai largă a  lemnului în construcții. Lemnul este regenerabil, reciclabil, ecologic, fiind benefic pentru sănătatea omului. Utilizarea acestei resurse este vitală pentru o economie verde, ecologică.

Ca parte semnatară a numeroase convenții privind combaterea schimbărilor climatice (Acordul de la Paris, Protocolul Kyoto 2, Agenda Energie – Clima Perspectivă financiară 2030) și sub auspiciile Pactului Verde European, România și-a asumat numeroase angajamente pe plan internațional privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES).

În acest context și în spiritul Manifestului EOS „E timpul pentru lemn!”, ASFOR reiterează propunerile concrete pentru domeniul construcțiilor făcute în documentul „România Verde în 10 pași”: 

• Programul „Construcții din lemn”. Autoritățile publice vor realiza case pasive din lemn și vor folosi minim 10% lemn în toate construcțiile realizate din fonduri publice).
• Programul „Casa din lemn”. Persoanele fizice vor fi sprijinite financiar să realizeze construcții din lemn.
• Programul „Construcții din lemn pentru o economie verde”. Persoanele juridice vor fi sprijinite pentru a realiza sedii, spații tehnice, spații pentru comerț și producție din lemn.
• Reducerea cotei TVA pentru lemnul utilizat în construcții la 5%, pentru a stimula utilizarea lemnului în acest sector.

Pădurea și produsele din lemn trebuie să fie în centrul politicilor publice. Creșterea suprafeței de teren acoperite cu specii forestiere duce implicit și la o creștere a cantității de carbon absorbite, iar utilizarea lemnului în produse cu durată lungă de viață permite stocarea carbonului pe termen lung”, a subliniat președintele Asociației, Ciprian Dumitru Muscă.