DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

28.3 C
București
21.3 C
Sibiu
21.2 C
Suceava
22.7 C
Covasna
20.1 C
Piatra Neamț
20.7 C
Braşov
20.4 C
Bistrița
23.1 C
Râmnicu Vâlcea
vineri, iunie 21, 2024

Lista completă a Grupului de experți care lucrează la Strategia Forestieră Națională

Recomandate

La finalul săptămânii trecute a avut loc prima întâlnire a grupului de experți responsabili cu elaborarea studiului independent și a Strategiei Forestiere Naționale 2030. Astfel, conform calendarului de lucru, grupul de experți trebuie ca până la finalul lunii aprilie să elaboreze un studiu privind oportunitățile și provocările determinate de transpunerea în sectorul silvic din România a strategiei forestiere a UE, iar până la finalul lunii iulie să elaboreze obiectivele strategice pentru pădurile din România.

Vă prezentăm echipa de coordonare și grupul de experți care lucrează la viitoarea Strategie Forestieră Națională:

Echipa de coordonare

Lucian Curtu – decan Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere – Universitatea „Transilvania“, Brașov

Liviu Nichiforel – conferențiar Facultatea de Silvicultură – Universitatea „Ștefan cel Mare“, Suceava

Ciprian Palaghianu – decan Facultatea de Silvicultură – Universitatea „Ștefan cel Mare“, Suceava

Bogdan Popa – manager proiect, profesor Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere – Universitatea „Transilvania“, Brașov

Sorin Sfîrlogea – inginer silvic, expert arhitectură baze de date și tehnologia informației.

Echipa de experți

Ioan Abrudan – prof.univ.dr.ing., rector Universitatea „Transilvania“, Brașov

Adrian Băban – inginer silvic, expert transport și procesare lemn

Ionuț Bârnoaiea – șef lucrări dr.ing., Facultatea de Silvicultură – Universitatea „Ștefan cel Mare“, Suceava

Stelian Borz – prof.univ.dr.ing., Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere – Universitatea „Transilvania“, Brașov

Laura Bouriaud – prof.univ.dr.ing. Facultatea de Silvicultură – Universitatea „Ștefan cel Mare“, Suceava

Lucian Curtu – prof.univ.dr.ing., decan Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere – Universitatea „Transilvania“, Brașov

Daniel Paul Dima – inginer silvic, fondator și CEO Porini Log Oy, Helsinki

Marian Drăgoi – prof.univ.dr.ing. Facultatea de Silvicultură – Universitatea „Ștefan cel Mare“, Suceava

Gabriel Duduman – conf.univ.dr.ing., Facultatea de Silvicultură – Universitatea „Ștefan cel Mare“, Suceava

Florin Hălălișan – conf.univ.dr.ing., Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere – Universitatea „Transilvania“, Brașov

Victor Adrian Indreica – conf.univ.dr.ing., Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere – Universitatea „Transilvania“, Brașov

Ovidiu Ionescu – prof.univ.dr.ing. Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere – Universitatea „Transilvania“, Brașov

Liviu Nichiforel – conf.univ.dr.ing., Facultatea de Silvicultură – Universitatea „Ștefan cel Mare“, Suceava

Daniel Nicolaescu – inginer silvic, expert administrare păduri private

Norocel Nicolescu – prof.univ.dr.ing. Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere – Universitatea „Transilvania“, Brașov

Mihai Niță – prof.univ.dr.ing., Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere – Universitatea „Transilvania“, Brașov

Ciprian Palaghianu – șef lucrări dr.ing., Facultatea de Silvicultură – Universitatea „Ștefan cel Mare“, Suceava

Victor Păcurar – conf.univ.dr.ing., Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere – Universitatea „Transilvania“, Brașov

Bogdan Popa – prof.univ.dr.ing. Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere – Universitatea „Transilvania“, Brașov

Sorin Sfîrlogea – inginer silvic, expert arhitectură baze de date și tehnologia informației

Tudor Stăncioiu – conf.univ.dr.ing., Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere – Universitatea „Transilvania“, Brașov

Florea Trifoi – inginer silvic, expert în planificare strategică pentru silvicultură

Gheorghe Tudoran – conf.univ.dr.ing., Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere – Universitatea „Transilvania“, Brașov.

Un studiu de 1,227 milioane de lei

Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, atât studiul independent, cât și Strategia Forestieră Națională 2030 sunt documente strategice asumate și finanțate prin PNRR cu suma de 1,227 de milioane de lei.

„Rolul nostru este esențial în acest an: împreună vom stabili viitorul pădurilor din România până în 2030! Dacă vrem păduri valoroase, ne trebuie o linie verde pe care să o urmăm ani la rând. De aceea, îmi doresc să colaborăm pentru o abordare care să aducă echilibru între mediu, nevoile sociale și economice ale țării și conservarea diversității pădurilor. Și ceea ce nu trebuie să ne scape din vedere este că, pentru a face față provocărilor fără precedent, trebuie să avem în minte comunitățile din România ale căror mijloace de trai depind încă de resursele forestiere. În același timp, îmi doresc de la viitoarea strategie soluții concrete prin care pădurile din România să treacă cu bine prin procesul schimbărilor climatice. Gândiți-vă că oamenii se așteaptă ca pădurile să fie soluția cheie pentru reducerea schimbărilor climatice care îi afectează. Pentru asta, pădurile sunt primele care trebuie să fie pregătite să-și crească rezistența și să se adapteze la ceea ce urmează!”, a transmis ministrul Tánczos Barna.

Viitoarele direcții strategice care vor fi cuprinse în viitoarea Strategie vor viza tematici precum:

  • Trasabilitatea lemnului și prima punere pe piață;
  • Obligații de procedură vs. obligații de rezultat în gestionarea pădurii;
  • Manifestarea dreptului de proprietate asupra deciziei tehnice în păduri;
  • Proceduri simplificate pentru monitorizarea proprietăților forestiere;
  • Sistem de evaluare și compensare a serviciilor ecosistemelor;
  • Segregarea conservării biodiversității de managementul forestier vs. integrarea conservării biodiversității în managementul forestier;
  • Instrumente economice de sprijin pentru creșterea contribuției sectorului la economia locală;
  • Evaluarea preliminară a pieței lemnului/balanță lemn;
  • Identificarea celor mai bune opțiuni de selectare a speciilor forestiere pentru împădurirea terenurilor pretabile în corelare cu scenariile climatice preconizate pentru asigurarea unei adaptări cât mai bune a acestora la schimbările climatice.

Ministrul a mai subliniat că: „Strategia trebuie să fie gândită și în cheia tranziției UE către o bioeconomie circulară verde, în contextul crizei provocate de COVID. Bineînțeles că redresarea după această perioadă ar fi cu mult mai simplă dacă suprafețele împădurite din România ar fi cu mult mai mari. Mă aștept ca Strategia să răspundă acestei provocări legate de creșterea suprafeței de păduri. Când vorbim despre noi suprafețe de pădure, cred că trebuie să ne gândim automat la zonele țării care suferă de lipsa pădurilor sau care sunt în pericol de deșertificare. Ne trebuie o abordare strategică prin care numărul județelor din țară cu suprafețe mici de pădure să scadă considerabil. Nu în ultimul rând, mă aștept ca Strategia să recunoască rolul important al proprietarilor de păduri și să vină cu măsuri care să-i țină motivați. Cred că aceștia sunt importanți gardieni ai pădurilor. Demotivarea lor poate expune serios pădurea: de la abandon până la tăieri ilegale!”

În cadrul întâlnirii din 25 martie 2022, au fost  agreate detaliile metodologice pentru implementarea obiectivelor întregului demers, s-au repartizat membrii echipei pe grupurile de lucru tematice și s-au stabilit datele pentru întâlnirile de lucru. La finalul lunii aprilie, va fi finalizat studiul privind provocările determinate de transpunerea în sectorul silvic din România a strategiei forestiere a UE, urmând ca pe parcursul lunii mai să se organizeze dezbaterile din grupurile de lucru pentru clarificarea direcților strategice pe cele nouă arii tematice.

În final, ministrul a mai precizat că: „întreaga omenire caută să se întoarcă spre un trai mai sănătos: de la produse din lemn, până la recreerea în păduri frumoase! Cred că viitoarea strategie trebuie să găsească toate căile prin care putem pune în practică rolurile multifuncționale ale pădurilor. Însă asta doar cu grija conservării diversității pădurilor și a gestionării durabile. Gestionarea durabilă a pădurilor este un concept care trebuie păstrat și dezvoltat de Strategie.”

Documentele reieșite în cadrul acestui proces vor fi disponibile pe site-ul www.strategieforestiera.ro

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi