DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

19.3 C
București
12.4 C
Sibiu
18.5 C
Suceava
14.8 C
Covasna
18.7 C
Piatra Neamț
12.4 C
Braşov
13.4 C
Bistrița
14.8 C
Râmnicu Vâlcea
duminică, aprilie 14, 2024

Ministerul Mediului: „Ne aflăm într-un moment de cotitură privind protecția mediului la nivel mondial”

Recomandate

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împărtășește îngrijorarea cercetătorilor cu privire la consecințele topirii accelerate a ghețarilor din mai multe zone de pe glob și îndeamnă la acțiuni comune pentru protejarea mediului, mizând pe aportul elevilor și profesorilor.

Direcția de Comunicare din minister a transmis un comunicat de presă pe această temă.

Redăm comunicatul:

„Ca urmare a unor noi studii de amploare apărute recent ce sesizează topirea accelerată a ghețarilor în mai multe zone de pe glob, trebuie să devină tot mai clar, chiar și pentru cele mai sceptice entități ale societății în care trăim, faptul că ne aflăm într-un moment de cotitură privind protecția mediului la nivel mondial. În contextul în care ne confruntăm cu o criză climatică gravă, este important să fim conștienți de implicațiile încălzirii globale. Este realmente dureros să descoperim magnitudinea acestor dezastre care depășesc de fiecare dată estimările. Un studiu publicat recent în Geophysical Research Letters prezintă un peisaj dezolant al Groenlandei din viitorul nu tocmai îndepărtat, arătând cât de repede se poate topi stratul de gheață ca urmare a emisiilor de carbon care încălzesc planeta.

Potrivit studiului, eliberarea a 1.000 miliarde de tone de carbon va duce la topirea porțiunii sudice a stratului de gheață, iar până la 2.500 de miliarde de tone de emisii de carbon vor face ca aproape întregul strat de gheață să dispară. Se estimează că 500 de miliarde de tone de carbon au fost deja adăugate, ceea ce ne plasează aproape la jumătatea primului punct critic. De asemenea, Groenlanda pierde în fiecare an 255 de miliarde de tone de gheață, iar observațiile anterioare au concluzionat că o creștere a temperaturii globale cu 1-3°C ar putea să provoace topirea ireversibilă a calotei glaciare din Groenlanda. Da, ați citit bine. Ireversibil.

Totodată, Clubul alpin austriac a emis o „alertă roșie” în raportul său pe anul 2022, document în care s-a constatat faptul că, în cei 132 de ani de când se fac măsurători, niciodată ghețarii nu s-au retras într-un ritm atât de alarmant: în medie, 89 de ghețari monitorizați s-au retras cu aproape 29 de  metri, iar ghețarul Schlatenkees din Tirol s-a retras cu aproape 90 de metri. Consecința poate fi chiar dispariția completă a ghețarilor din Austria în 2075 cel mai târziu. Jumătate din ghețarii Terrei sunt condamnați să dispară până la sfârșitul acestui secol, potrivit unui studiu publicat în revista Science.

Cu privire la situațiile din studiile menționate anterior, secretarul de stat Ionuț-Sorin Banciu a exprimat următoarele:

Este timpul să acționăm fiecare, de la marii până la micii consumatori, pentru a proteja planeta noastră și a preveni efectele distructive ale crizei climatice. Nu putem susține emisiile de carbon în același ritm pentru mult timp fără să riscăm să depășim punctele de inflexiune. Niciun efort nu ar trebui considerat a fi „prea mic”, deoarece împreună putem face schimbări semnificative. Chiar dacă lucrurile nu arată deloc bine, am încredere că noi oamenii suntem capabili să avem grijă de planeta noastră și să intervenim acum pentru a proteja viitorul nostru și al generațiilor viitoare.

De ce sunt așa optimist? Pentru că este pe deplin îmbucurător să vedem că există un interes crescut pentru probleme de mediu în rândul generațiilor tinere, fapt relevat de mai multe studii sociologice, inclusiv la noi în țară. Mai mult decât atât, tinerii sunt mai dispuși să ia măsuri pentru a combate schimbările climatice decât alte grupe de vârstă.

Conștientizarea este primul pas, dar unul absolut esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice. Ele există, sunt aici, le vedem și le simțim. Din păcate. Iar consecințele nu sunt doar schimbarea peisajului, topirea angrenând creșterea nivelului oceanului planetar, inundații în unele locuri și secete în altele, dezechilibre climatice, pierderi în materie de biodiversitate (dispariția unor specii), mai puțină apă dulce, scăderi ale eficienței hidroenergetice, recontaminări (de exemplu, cu substanțe chimice dăunătoare rămase captive în ghețari) sau crize alimentare ca urmare a terenurilor agricole care devin neutilizabile.

Astfel, este important să evidențiem rolul esențial pe care îl are responsabilul de mediu în școli. Știm că în această perioadă școlile organizează activități în cadrul programelor „Săptămâna altfel” și „Săptămâna verde”, acestea constituind o oportunitate de a veni în sprijinul curiozității pe care tinerii o manifestă față de mediu. Aceste activități nu trebuie doar „bifate”, ci este nevoie de un grad înalt de angajament și o cercetare prealabilă din partea profesorilor pentru a găsi soluțiile optime de a le insufla tinerilor dragostea față de natură, dar și de a le putea pune la dispoziție cadrul și instrumentele necesare prin care aceștia să-și pună în practică viziunile verzi. Consider că tinerii vor fi un factor determinant în combaterea schimbărilor climatice prin implicarea lor activă în proiecte și acțiuni de mediu, iar MMAP le stă la dispoziție tuturor cadrelor didactice care doresc să elaboreze planuri de activități cu elevii pe tematici de mediu”.

Sursa: Ministerul Mediului

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi