Ministerul mediului, apelor și pădurilor a organizat ieri, la București, Conferința regională „România redevine verde – trei pași fără  întoarcere. Un nou Cod Silvic, o campanie de împădurire fără  precedent, o strategie de digitalizare”.

Discuțiile, dezbaterile și prezentările conferinței s-au axat pe expunerea legislației elaborate prin PNRR, respectiv Strategia Națională pentru Păduri 2030 și Codul Silvic și a oportunităților rezultate din acțiunile de împădurire la nivel național prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Conferinta a fost organizată pe trei teme de discuție: Noul Cod Silvic, Împăduririle PNRR și Digitalizare PNRR.

Un subiect de interes a fost evaluarea de mediu.

„Pentru a rezolva problema procedurii de evaluare de mediu pentru proprietarii de păduri, am propus o soluţie a unor planuri regionale, nişte planuri la nivelul regiunilor istorice ale României, care să fie nişte planuri strategice, vizionare. Vom elabora aceste planuri regionale, vom face aceste proceduri la un nivel superior, vom face evaluarea impactului asupra tuturor acestor specii, habitate, impactul lucrărilor care se desfăşoară anumite regiuni istorice şi vom simplifica, practic, pentru proprietarul de pădure, pentru administrator, această procedură. Atunci, proprietarul de pădure sau deţinătorul care are 100 de hectare, 1.000 de hectare, parcurge nişte proceduri administrative, birocratice mai simple, mai rapide, pentru că un plan local va trebui să fie corelat cu cel regional şi atunci ne aliniem şi noi la un sistem european în care aşa se procedează cu evaluările de mediu”, a subliniat secretarul de stat Ionuţ-Sorin Banciu.

Planul local se va corela cu cel regional

La solicitarea forestmania.ro, el a detaliat viitorul sistem.

„Problema cu evaluarea de mediu este că avem foarte multe planuri de amenjare. Avem mii de planuri. Pentru cele cu evaluare adecvată, trebuie să facem și pentru terenurile aflate în situri Natura 2.000, trebuie să facem pentru habitate și specii. Vom face aceste lucruri la nivel de regiuni. Amenajamentul va deveni un plan local, care se va corela cu cel regional. Se va face o aliniere pe tipuri de păduri, pe tipuri de lucrări, pentru că nu pot fi diferențe prea mari. Avem date din Inventarul Forestier Național la nivel de regiuni istorice și, pornind de aici, putem calcula inclusiv volumul de exploatat sau putem avea clar tipurile de păduri. Astfel încât să avem măsuri unitare. Această evaluare regională va ajuta ca procedura să fie simplă. Așa se face în Cehia, în Franța. Noi, în acest moment, avem prea multe proceduri și am gândit în acest fel o procedură mai simplă. Pentru ca și cei din agențiile de protecția mediului să aibă mai puțin de lucru, și proprietarii să cheltuie mai puțini bani, și să reducem birocrația. Avem doi ani la dispoziție să implementăm acest sistem și între timp vom avea la dispoziție și rezultatele cilcului 3 din IFN”, a punctat secretarul de stat Ionuț Sorin Banciu.

În consultare publică

Revenind la temele conferinței, ministrul a vorbit și despre măsurile care se pregătesc în Noul Cod Silvic pentru a lupta cu fenomenul tăierilor ilegale și a explicat că proiectul a fost pus în consultare publică:

„Eu cred că ministerele vor aviza foarte repede acest proiect de lege (Noul Cod Silvic). În prima şedinţă de guvern, de îndată ce am cele 17 semnături pe ultima pagină, voi intra cu acest Cod Silvic şi el va fi transmis de urgenţă Parlamentului spre adoptare. Sper să fie adoptat foarte repede de cele două Camere. Voi merge personal la fiecare comisie unde se va dezbate proiectul. Voi participa la comisiile de fond, precum şi la cele de aviz. Una dintre cele mai importante propuneri ale Noului Cod Silvic  – interzicerea tăierii la ras. Dacă astăzi, doar pe aproximativ 10% din pădurile României sunt interzise aceste tăieri, respectiv în parcurile naţionale, odată cu intrarea în vigoare a acestui act normativ extindem suprafaţa unde sunt interzise aceste tăieri la ras în aproape jumătate din fondul forestier. Pe lângă parcurile naţionale vom adăuga parcurile naturale, vom adăuga toate siturile Natura 2000, ceea ce ne duce la un procent mai mare de 40%, lucru care, în opinia mea şi în opinia specialiştilor în silvicultură, va fi benefică. Tăierea la ras e un tip de procedură silvică dovedită a nu fi cea mai potrivită”.

Câteva dintre propunerile acestui Cod Silvic sunt legate de prezența camerelor de supraveghere care vor acționa precum camerele de rovinietă și care vor fi amplasate pe sute de drumuri forestiere, posibilitatea tuturor cetățenilor de a se plimba liber prin pădure și confiscarea mașinii de transport a lemnelor, în cazul în care a fost depășită limita de exploatare declarată.

„În ultimii ani, furtul de masă lemnoasă începe încet-încet să aparțină trecutului”

„A fost un proces îndelungat și dificil, în care mediul universitar a trecut dintr-o poziție reactivă, într-o poziție proactivă. Din 2018, toți am hotărât că trebuie să facem un pas înainte. A urmat o colaborare care s-a declanșat în 2020-2021 cu ministerul, care a conținut o campanie de colectare a opțiunilor strategice pentru viitor și care a continuat cu elaborarea strategiilor din România, care, iată, se încheie cu un proiect de Cod Silvic. Ne bucurăm tare mult că ne uităm la forma finală și observăm că mai mult de 90% din ceea ce am propus noi s-a păstrat în Codul Silvic”, a declarat prof. dr. Bogdan Popa, din cadrul Facultății de Silvicultură a Universității Transilvania din Brașov.

„Nu vă puteți imagina cât este de greu să faci legislație, să editezi o normă juridică, care să stea în picioare în fața unui sistem întreg. Cu pădurea nu se pot face experimente, pentru că vor plăti generațiile viitoare. Acesta nu este un motiv pentru renunțarea la inovație. În Codul Silvic găsiți mecanismele necesare pentru a merge în cel puțin câteva direcții inovative. Știm prea bine că, în ultimii ani, furtul de masă lemnoasă începe încet-încet să aparțină trecutului. Aș vrea să rețineți că nicio politică publică nu se poate face fără informație. Știm prea bine cât de mult rău a cauzat României faptul că nu am avut un sistem informațional legat de sectorul silvic, care să răspundă așteptărilor societății. Codul Silvic ne promite că normele tehnice vor fi modificate, pentru a include referiri clare la ceea ce înseamnă adaptarea la schimbările climatice”, a subliniat prof.univ.dr. Laura Bouriaud, director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat, Universitatea „Ștefan cel Mare Suceava”.

Conferința regională a fost organizată de Intact Media Group, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. La eveniment au luat parte și reprezentanții Asociației Forestierilor din România – ASFOR.

„Armonie între o pădure bine îngrijită și nevoile comunităților locale, dar și ale populației”

Procesul de elaborare a Noului cod silvic a început în martie 2023 și s-a desfășurat în cadrul proiectului „Reforma sistemului de management și a celui de guvernanță în domeniul forestier prin dezvoltarea unei Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea proiectului Noului Cod Silvic a fost format din specialiști ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, ai Universității Transilvania din Brașov și ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava. La acea dată, poziția ASFOR a fost

„ASFOR va pune la dispoziție toată expertiza necesară pentru a acoperi segmentul de exploatare a pădurilor. Codul Silvic trebuie să fie proactiv și rezultatul trebuie să se transpună într-o armonie perfectă între o pădure bine îngrijită și nevoile comunităților locale, dar și ale populației. Nu trebuie să uităm că lemnul este o resursă regenerabilă care stă la baza dezvoltării civilizației umane și o resursă care astăzi participă activ la angajamentele de luptă cu schimbările climatice. Așa cum am spus și repetăm, non-intervenția nu este o soluție, vedem că protejarea strictă a unor zone forestiere a dus la dispariția comunităților locale”, a declarat, la acea dată, președintele ASFOR, Ciprian Dumitru Muscă.