De la repararea hainelor vechi până la cumpărarea de produse locale, există o mulțime de moduri de a cumpăra în mod durabil, arată un studio citat de euronewsgreen.com.

Acest lucru este un imperativ de mediu – industria modei este responsabilă pentru mai mult de 10% din emisiile de carbon și consumă aproximativ 100 de milioane de tone de petrol în fiecare an.

Aproximativ o treime din alimentele lumii ajung să putrezească în groapa de gunoi înainte de a putea fi consumate.

Din fericire, obiceiurile de consum se schimbă.

Un nou studiu a clasat cele mai populate 30 de țări din Europa în funcție de obiceiurile lor de cumpărături ecologice.

„Odată privit ca o opțiune pentru hipsteri, (cumpărăturile sustenabile) este acum o modalitate viabilă și ecologică de a face cumpărături pentru oameni de toate vârstele și categoriile de venituri”, se arată în raportul, realizat de platforma de strângere de fonduri online Savoo.

Care țară europeană are cei mai sustenabili cumpărători?

Pentru a calcula un „scor de sustenabilitate” general, cercetătorii au clasat țările pe o serie de valori diferite.

Acestea includ ratele de reciclare și amprenta consumului – dimensiunea suprafeței necesare pentru a produce materialele pe care le consumă o țară, combinată cu suprafața necesară pentru a absorbi deșeurile ulterioare.

Numărul de „piețe de vechituri și magazine de antichități” a luat în considerare, de asemenea, cantitatea de deșeuri textile și deșeurile menajere pe cap de locuitor.

În cele din urmă, analiștii au luat în considerare clasamentul obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD) ale unei țări, un scor emis de Națiunile Unite care analizează performanța națională în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare, cum ar fi acțiunea climatică și promovarea energiei regenerabile.

Astfel, au clasat Finlanda pe primul loc. Acest lucru se datorează în mare parte scorului său excelent în SDG, în fruntea tuturor celor 193 de state membre ONU. De asemenea, țara scandinavă și-a redus amprenta de consum cu mai mult de o cincime între 2010 și 2020.

La celălalt capăt, Malta s-a clasat drept cea mai proastă țară pentru cumpărături durabile. Mica națiune insulară a avut cel mai scăzut scor SDG dintre toate țările de pe listă și și-a crescut amprenta de consum cu 10,5% între 2010 și 2020.

Marea Britanie are cele mai multe piețe de vechituri, potrivit Savoo, cu 1.300 de piețe de vechituri care servesc populației sale de 68 de milioane de oameni.

Piețele de vechituri și magazinele de antichități sunt o zonă în care Finlanda, clasată de top, rămâne în urmă, cu doar 53 în total pentru a răspunde celor 5.540.720 de locuitori.

Care țară europeană și-a redus cel mai mult amprenta de consum în ultimii 10 ani?

Italia și-a redus amprenta consumului cu 26,03% în ultimii 10 ani. Este urmată îndeaproape de Suedia (21,99%) și Grecia (20,75%).

Dar țara mediteraneană cade în jos pe alte clasamente. Italia are unele dintre cele mai mari deșeuri textile pe cap de locuitor din UE, producând peste 200.000 de tone pe an.

În general, amprenta consumului UE a scăzut cu patru procente între 2010 și 2020.

„Cu toate acestea, această tendință generală a rezultat dintr-o scădere substanțială între 2010 și 2016 (-14%), urmată de o creștere între 2016 și 2020 (+11%)”, se arată într-un raport al SEE privind tendințele.

Care țară europeană reciclează cel mai bine?

Germania a fost cel mai mare reciclator de deșeuri municipale din Uniunea Europeană în 2020 – ultimul an pentru care există date – cu o rată de reciclare estimată la 67%.

Doar opt țări UE au o rată de reciclare mai mare de 50%. Țări precum Cipru și România au rate de reciclare mai mici de 20 la sută, în timp ce Malta, situată în ultimul loc, reciclează doar 11 la sută din deșeurile municipale.

Care țară europeană are cel mai mare nivel de deșeuri menajere?

Slovenia produce anual aproximativ 34 kg de deșeuri menajere pe cap de locuitor – cea mai mică dintre toate țările europene. Austria urmează îndeaproape, cu aproximativ 39 kg produse anual pe cap de locuitor.

La celălalt capăt al spectrului se află Grecia, unde deșeurile menajere pe cap de locuitor sunt estimate la 142 kg pe cap de locuitor.

Cât de rele sunt risipa de alimente și haine pentru planetă?

Crearea poliesterului virgin – materialul cheie în multe articole de îmbrăcăminte de marcă – este un proces intensiv de carbon.

Dar, în ciuda amprentei climatice a fiecărei haine noi, consumatorul mediu aruncă 60% din hainele noi în același an în care au fost cumpărate.

Producția și consumul de alimente au, de asemenea, o amprentă masivă de carbon responsabilă pentru aproximativ 30% din emisiile de gaze cu efect de seră. Aproape un miliard de tone de alimente sunt aruncate în fiecare an.

Sursa: Euronews/green