O mică firmă de familie din județul Harghita are mari șanse să devină „afacerea anului 2023”, pentru că produce puieți forestieri, atât de necesari în contextul în care România trebuie să împădurească 56 de mii de hectare până în 2026.
Attila Abraham a început să lucreze la pepiniera lui din satul Văcărești acum 15 ani. Îi sunt alături părinții și fratele său. Au văzut mai întâi cum se face la alții – Suedia, Cehia, Austria, Finlanda. Și au cumpărat echipamente ca ale lor. Acum, în acest moment, are în solarii peste 200.000 de puieți de molid și sunt toți vânduți deja. Tot ce a plantat acum, în toamnă, e de asemenea vândut. Adică alți 300.000 de puieți care vor fi gata de pus în pământ toamna viitoare.
Dar nu sunt orice puieți, ci cu rădăcină protejată, adică în container. Aceștia cresc mai repede decât cei cu rădăcina nudă.
„În România se produc și se plantează anual în jur de 43 de milioane de puieți. Eu în acest moment produc 500.000 de puieți, la anul voi produce 2 milioane. Iar peste cinci ani, pentru că am mai cumpărat teren și extind afacerea, vreau să produc, anual, 20 de milioane de puieți. Molid, fag și stejar”, explică Abraham pentru forestmania.ro.
Planul e ca pe noul teren să replanteze puieții care au crescut deja în solar, cei puși toamna. Vor fi scoși în luna mai și aduși în câmp, fără folie, dar cu instalație de irigat, cu îngrășământ, și tot în container. Iar în solar vor fi plantați alții.
La capătul noului teren va fi creat un mic lac cu un sistem de reciclare a apei. Iar pentru teren și solarii va face un puț de alimentare, la care vor fi legate țevile de irigare.
O afacere bună, nu doar în contextul PNRR. Pepiniera lui Attila deservește composesoratele din zona sa și are contracte de furnizare material săditor încheiate pe mai mulți ani. După părerea sa, puieții containerizați au cel puțin două avantaje: cresc mai repede și sunt mai rezistenți, pentru că sunt plantați cu rădăcina protejată. De altfel, în mai toate țările UE s-a trecut deja la astfel de puieți, iar pepinierele lor au echipamente tot mai sofisticate.
Câte pepiniere are Romsilva?
Între timp, nici Romsilva nu stă degeaba, având în vedere așteptările uriașe de la recent lansatul program de împăduriri. Premierul Nicolae Ciucă a spus că „zonele roșii scad ca suprafață și sunt înlocuite de verdele pe care ni-l dorim cu toții ca moștenire pentru copiii noștri. Am lansat cea mai amplă campanie de ȋmpădurire pe care a avut-o țara noastră și mă bucur că toate aceste proiecte sunt realizate din fonduri PNRR”.
În acest moment se află la semnat la ministrul Tánczos Barna Schema de minimis pentru pepiniere, finanțată tot prin PNRR. Sunt alocate 18 milioane de euro, iar valoarea maximă a unui proiect nu poate depăși 200.000 de euro. Totodată, la Comisia Europeană se află în analiză o altă schema pentru pepiniere mari, de această dată, în valoare de 32 de milioane de euro. Bani tot din PNRR.
Chiar dacă toată lumea se întreabă dacă vor fi destui puieți, regia dă asigurări că vor fi. Doar că nimeni nu produce în avans, ci în raport de necesar.
Direcțiile silvice din cadrul RNP au în administrare un număr de 1.042 de pepiniere, cu o suprafață totală de 159.090 ari, din care 110.078 ari reprezintă suprafața totală destinată producerii de puieți forestieri, puieți ornamentali, culturi specializate și culturi de plante-mamă.
În cele șase pepiniere silvice centrale și alte 553 pepiniere silvice aflate în administrare, toate dotate cu instalații de irigat, precum și în 483 pepiniere silvice cantonale existente la nivelul ocoalelor silvice, Romsilva produce anual circa 41.000.000 puieti forestieri apți de plantat. Au proveniență certificată și sunt într-o varietate de peste 60 de specii. Din acest număr, regia folosește doar 26 de milioane. Restul sunt vânduți sau donați în diferite campanii.
Pentru programul de împăduriri, cei din RNP au început în această toamnă campania de însămânțări mai consistent față de anii trecuți. De exemplu, la Pepiniera Cozieni au dublat suprafața, numai că acei puieți vor fi apți de plantat peste doi ani. Dar cei din regie susțin că vor putea furniza puieți proprietarilor care au aplicat pentru schema finanțată prin PNRR.
Revenind la banii pentru pepiniere, aceștia sunt destinați modernizării celor existente și înființarea altora noi. Mulți dintre cei care administrează pepinierele din cadrul Romsilva – nu cele mari – au pregătit deja proiecte și speră să se „califice” la finanțare, pentru a-și îmbunătăți performanțele. De exemplu, Florin Voinea de la Pepiniera Cozieni din Ilfov are în plan să sape un nou puț pentru irigat și să creeze o generație de puieți containerizați.
Cei care se hotărăsc să planteze arbori folosind containerizarea au de câștigat, pentru că o mulțime de activități dispar. Aceste activități costă bani mulți, dacă ne gândim la plivit sau la tractoare, pluguri, semănătoare, dislocatoare și combustibilul aferent. Specialiștii vorbesc și despre stresul fiziologic al puieților prin lucrările de repicare, stres care dispare. În plus, puieții din container sunt plantați cu pământul în care au crescut, nu cu rădăcina nudă, ceea ce are două avantaje majore: o reușită a regenerării superioară la plantare (aprox 95%) comparativ cu puieții cu radacina nudă care suferă de stresul transplantării, și 2. rezistența la secetă de cel puțin 3 săptămâni după plantare.
La birocrația din PNRR cu cei 56000 ha, nu veți realiza nimic, un eșec total.