Mai sunt patru săptămâni și Comisia Europeană își va da acordul pentru Planul Național Strategic. Este vorba despre fonduri europene destinate Politicii Agricole Comune (PAC) pentru perioada 2023-2027. Prin PNS se asigură sprijinul financiar al Uniunii Europene din FEGA (Pilonul I) și FEADR (Pilonul II), atât pentru plățile directe și măsurile de piață (intervenții sectoriale), cât și pentru alte tipuri de intervenții, precum investiții, plăti compensatorii, sume forfetare.
În ceea ce privește sectorul forestier și cel silvic, PNS are două alocări clare. Prima se referă la investiții în silvo-mediu, adică plăți pentru întreținerea și îngrijirea suprafeței împădurite, în valoare de 85 de milioane de euro. A doua vizează investiții în tehnologii forestiere, unde se alocă 86 de milioane de euro. Adică „investiții în tehnologii forestiere care îmbunătățesc reziliența și valoarea de mediu a ecosistemelor forestiere”.
Aici banii se acordă pe proiect și nu pot depăși 500.000 pe operator economic. 65 la sută sunt finanțare de la UE, 35% e contribuția proprie. Tot aici sunt sume destinate ocoalelor silvice – 250.000 de euro maxim pe proiect.
O altă măsură care sună interesant este alocarea pentru „investiții neproductive la nivel de fermă”, unde sunt 12 milioane de euro. Vorbim despre finanțare de 100.000 de euro pe proiect, alocarea din fonduri UE fiind de 100% (fără contribuție proprie). Aceste investiții sunt perdelele forestiere.
Ministerul Agriculturii gestionează aceste fonduri. La solicitarea forestmania.ro, secretarul de stat Sorin Moise a spus că după acceptul Comisiei Europene, mai sunt doi pași. „Primul este corelarea legislației naționare cu regulamentele UE și prevederile PNS. Apoi urmează elaborarea ghidurilor. Vreau să vă precizez că la ghiduri ne vom consulta cu asociațiile profesionale, pentru că numai așa vom reuși să elaborăm ghiduri care să poată fi aplicate. Deci operatorii economici vor fi reprezentați, vor fi parte în discuții, nu se pune problema ca ghidurile să fie făcute de un cerc restrând de persoane. Interesul nostru este ca acești bani să ajungă la firmele românești”, punctează secretarul de stat.
Vor fi sprijinite investițiile legate de exploatare care au un impact redus asupra mediului, cum ar fi funiculare, tractoare auto forestiere, forwarder, semi-remorci, tocătoare de lemn – lista urmând a fi prevăzută în ghiduri.
Ciprian Dumitru Muscă, președintele ASFOR, a militat pentru alocarea de fonduri sectorului forestier și spune că e un sprijin necesar.
„Din punctul nostru de vedere, este ceva extraordinar, pentru că e pentru prima dată când avem o schema dedicată sectorului forestier și utilajelor. Noi, forestierii, solicităm de mult timp sprijin pentru a dezvolta sectorul, pentru a face exploatările forestiere mai prietenoase cu mediul, pentru a îngriji pădurea așa cum se cuvine și pentru a pune lemn de calitate în piață. Aceste lucruri costă, iar tot ce s-a făcut până acum, s-a făcut doar prin efort propriu, fără niciun sprijin.
Avem mare nevoie de finanțare, pentru că au loc accidente de muncă din cauza lipsei infrastructurii. Parcul auto este învechit, mult inferior celui din agricultură. Este o măsură bună a guvernului, indiferent de culoarea politică a acestuia. Trebuie să se înțeleagă – și ASFOR explică de mult aceste lucruri – că, fără echipamente moderne, lucrările de exploatare forestieră vor fi executate cu dificultate, ca acum, în condițiile unor pante și distanțe de colectare mari în majoritatea parchelor, iar numărul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor va fi redus, conducând astfel la afectarea resurselor de sol și apă, la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, la reducerea gradului de sechestrare a carbonului și la scăderea gradului de adaptare a arboretelor la efectele schimbărilor climatice”, a subliniat președintele ASFOR.
Mai mult, în lipsa intervenției, lucrările de exploatare forestieră vor fi executate în continuare cu echipamente învechite, în condițiile unor pante și distanțe de colectare mari în majoritatea parchelor, iar numărul lucrările de îngrijire și conducere a arboretelor va fi redus, conducând astfel la afectarea resurselor de sol și apă, creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, reducerea gradului de sechestrare a carbonului și la scăderea gradului de adaptare a arboretelor la efectele schimbărilor climatice.
