Ocolul Silvic Zagon din județul Covasna funcționează într-un sediu cochet, renovat recent. Din 2021 sunt silvicii aici, de unde și nuanța de verde a clădirii, precum și accesoriile specifice din interior.
Până să devină sediu de ocol, casa a trecut prin multe… La începutul secolului a aparținut unei familii de medici. Apoi a fost cooperativă, apoi câteva ateliere, dar a funcționat aici și un bar și o discotecă…
În cele din urmă, a ajuns într-un stadiu avansat de degradare.
În 2018, cei de la ocol au cumpărat-o și au renovat-o frumos.
Sunt, cu totul, 28 de angajați, din care 5 vin zi de zi la birou. Restul sunt tehnicieni silvici, pădurari, oameni de teren.
În 2016, șef de ocol a devenit inginerul silvic Porzsolt Levente. Lucra aici din 2004. El a făcut, de altfel, și primul APV al ocolului. După care altele și altele, că le-a pierdut șirul. În 2021, însă, a primit o ofertă de nerefuzat: a plecat la București, la Ministerul Mediului, unde a fost, până la ieșirea UDMR de la guvernare, consilierul ministrului pe probleme silvice.
În luna ianuarie, a fost numit inspector general al nou-înființatei Gărzi Forestiere Naționale. Dar, odată cu plecarea din Palatul Victoria, demnitarii UDMR au revenit la pozițiile lor. Porzsolt Levente și-a reluat așadar postul de șef al Ocolului Silvic Privat Zagon. Are în grijă aproape 20.000 de hectare de pădure.
Atmosfera de la ocol e plăcută. Sunt acolo rafturi cu amenajamente silvice vechi sau mai noi, hărți, o sală de mese în care iau masa de prânz împreună, accesorii vânătorești.
În curte au o micuță grădină cu roșii, sunt și ghivece cu flori, dar și niște lemn de foc.
Ce face, mai exact, ocolul?
Juridic, OS Zagon funcționează în subordinea Asociației de proprietari „Mikes”, care l-a înființat și care deține 13.300 de hectare de pădure. Pe lângă acestea, ocolul gestionează încă alte aproape 7000 de hectare. Cei din asociație sunt diverși proprietari de păduri, 33 la număr.
„Cred că noi aici, la Zagon, avem toate formele de proprietari. Avem școli, parohii, persoane fizice, composesorat. Cărora le asigurăm servicii silvice.
Noi, ca ocol privat, nu avem voie să vindem lemnul primăriei, de exemplu. Nu putem să încasăm banii pentru lemn, primăria face toate aceste operațiuni.
Printre tipurile de servicii pe care le facem se numără paza pădurii, punerea în valoare a masei lemnoase și toate lucrările – începând de la plantat, degajări, curățiri. Practic, facem management forestier. Inclusiv diligențe legate de proprietate, autorizări. Pentru toate activitățile exisă bugete. Avem externalizată contabilitatea, deci nu o facem noi.
Asociația plătește anumite taxe către ocol, taxe stabilite an de an prin Adunarea Generală.
Eu, ca șef de ocol, organizez această Adunare Generală în care prezint și raportul de activitate al anului trecut – se face în februarie – și prezint planurile pentru anul curent. Atunci se stabilesc și aceste tarife care cuprind tot, inclusiv întreținerea clădirii.
Personalul ocolului este oricum plătit să supravegheze toate lucrările care se fac. De exemplu, dacă un proprietar încheie un contract cu o firmă pentru împăduriri sau pentru prestări de servicii de exploatare forestieră, noi, cei de la ocol, supraveghem desfășurarea acelor servicii”, explică, pentru forestmania.ro, Porzsolt Levente.
Paza pădurii cu oameni din exterior ar însemna o „revoluție”
Ca fost consilier al ministrului, Porzsolt Levente e la curent cu tot ce înseamnă sector forestier și are conexiuni cu toți cei din zona silvică. Prin urmare, am discutat cu el și despre două teme de interes – paza pădurii și limitarea accesului în pădurile private.
Conform Strategiei de reformă a Romsilva, se va schimba modul de pază al pădurilor statului. Astfel, „vor fi constituite și operaționalizate structuri specializate și profesionalizate de pază a pădurilor ca parte integrantă a sistemului de precauție necesară revizuit; Termen: T2 2025 – pilotare. Termen T2 2026 implementare organizațională”.
„Este o chestiune destul de interesantă și cred că se va testa mai întâi, să se vadă dacă funcționează sau nu și în ce situații. Acest lucru ar revoluționa tot ce înseamnă sistemul silvic. Unii au vorbit deja de niște patrule. Dacă mă întrebați pe mine, aceste patrule ar trebui făcute tot din pădurari. Pentru că altfel, dispar niște funcții de pădurar. Sunt pădurari care ar putea să se ocupe de acest lucru. Adică unii patrulă, alții lucrări silvice, de exemplu. Eu unul nu mă gândesc la oameni aduși din afară când vorbim despre acest subiect, ci la reducerea numărului de pădurari. Din discuții, observ că există aceste opțiuni, există posibilitatea de a alege – pază sau îngrijire. Depinde de salariu, de responsabilități. Adică există posibilitatea de a alege pază în stil vechi, sau pază cu patrule, referitor la ocol. Iar pădurarii ar putea fi silvici care se ocupă cu management silvic sau ar face parte din patrule. Oricum pădurarii sunt cei care sunt familiarizați cu specificul pazei pădurilor, ar fi o greşeală formarea patrulelor fără silvici. O altă problemă cu reforma este cea a gestiunii. Tot sistemul silvic este construit pe trecerea anumitor suprafețe din gestiunea unui pădurar în gestiunea, de exemplu, a firmei de exploatare, la lucrări”.
Acces limitat în pădurile private
Potrivit Noului Cod Silvic, proprietarii de păduri private pot restricționa condițiile de acces pedestru prin afișarea acestor restricții la loc vizibil. Este o prevedere care a iscat anumite nemulțumiri. Porzsolt Levente, ca șef de ocol silvic privat, ce gestionează păduri private, consideră că e firesc să fie așa.
„E vorba de respectarea proprietății private. Nu cred că vom avea o problemă – așa cum spun unii – că se vor tăia aceste păduri. Și nici nu se vor îngrădi… Și în momentul de față accesul public pedestru este limitat. Dar aș adăuga că prin implementarea monitorizării prin imagini satelitare se va asigura scanarea periodică a fondului forestier, ceea ce va exclude posibilitatea de tăiere ilegală a suprafețelor de pădure”, spune el.
Noi păduri
Revenind la activitatea Ocolului Zagon, merită spus că au introdus în amenajament aproape o mie de hectare. Mai exact, 1269,5 hectare. E vorba de foste pășuni, nu doar la Zagon, ci și în alte localități, care s-au împădurit natural și care sunt acum păduri în toată regula și așa rămân. În plus, alte 24,4 hectare le-au împădurit cei de la ocol, prin forțe proprii. Au făcut chiar și campanii de platat cu elevii din școli.
„Poate nu pare mult, dar e un plus. E ce am realizat noi, în afară de ceea ce era obligatoriu de a se realiza în păduri”, spune șeful de ocol.
Partizi mici, să ajungă la toți!
La Zagon nu există gaze naturale, prin urmare marea majoritate a locuitorilor se încălzesc cu lemn de foc. Composesoratele asigură lemn de foc membrilor, iar primăriile dau cetățenilor care solicită.
„La noi nu există această problemă, să nu aibă populația lemn de foc. Nu doar în Zagon, ci și la alte ocoale de regim din zonă. Pentru că noi ne îngrijim de acest lucru. De exemplu, Primăria a alocat în jur de 5.000 de metri cubi de lemn de foc. Pe lângă acestea, cetățenii se mai aprovizionează cu resturi de la firmele de prelucrare sau cu lemn din pădurile proprii.
Ca mod de lucru, se fac licitații de către primării, cu lemn din proprietatea publică. Iar proprietarii privați vând care cum dorește. Noi, ca ocol, nu ne ocupăm nici cu vânzarea, nici cu exploatarea de masa lemnoasă. Noi doar controlăm derularea activității de exploatare. Lucrează aproximativ 50 de firme de exploatare la noi în zonă, nu sunt firme mari. E mai bine așa. Nici nu facem partizi foarte mari. Ne ferim să facem mai mari de o mie de metri cubi. Mai bine facem de două ori. Au de lucru mai mulți și astfel mai multe familii sunt asigurate cu venituri. Acesta e specificul zonei. Partizi între 500 și 1.000 de metri cubi, care să fie nici prea mici, nici prea mari. De regulă se și valorifică ulterior tot de către firme.
E o bătaie de cap pentru primării să vândă jumătate din lemn la drumul auto. Vă dați seama că pentru o primărie care are 100 de hectare e foarte greu să se organizeze ca să vândă o parte la drum auto. Am și spus că nu ar trebui să mai apară în Codul Silvic acestă obligație pentru proprietarii mici, de câteva sute de hectare și e foarte bine că nu mai este. Pentru proprietatea mare și pentru proprietatea statului e o viziune și o gândire care nu se poate aplica și pe proprietăți de 100 – 200 de hectare”, explică Porzsolt.
„Noi, aici, aproape tot ce gestionăm este proprietatea comunității. Pentru că și primăria, și composesoratul și biserica și școala înseamnă comunitate. Și atunci ceea ce facem noi trebuie să fie un plus pentru comunitate. Lucrăm cu firme locale, lucrăm cu oamenii din zonă. Suntem astfel conectați unii cu alții. Și e important pentru noi. Cumva, așa am moștenit această idee și acest fel de a gândi: comunitatea e mai importantă decât individul”.
