DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

19.3 C
București
12.4 C
Sibiu
18.5 C
Suceava
14.8 C
Covasna
18.7 C
Piatra Neamț
12.4 C
Braşov
13.4 C
Bistrița
14.8 C
Râmnicu Vâlcea
luni, aprilie 15, 2024

Proiect european România-Ucraina: Lemnul mort va face „legea” pentru cel viu

Recomandate

Un proiect cu finanțare europeană derulat de România și Ucraina în zona pădurilor de frontieră va stabili un ghid de bune practici în ceea ce privește lemnul mort. Atât cel pe picior, cât și cel aflat la sol în pădurile naturale sau gospodărite. Concret, pentru a asigura reziliența, continuitatea, regenerarea și conservarea florei și faunei, fiecare porțiune de pădure va trebui să aibă obligatoriu o cantitate anume de lemn mort. Proiectul, de a cărei parte științifică s-au ocupat experții de la Facultatea de Silvicultură din Suceava, a cercetat deocamdată două hectare de pădure din România și două din Ucraina și concluzia pe aceste porțiuni este că au nevoie de o cantitate de 50 – 60 de metri cubi de lemn mort la un hectar de pădure gospodărită. Asta înseamnă că lucrările de igienizare și extragerea de lemn mort nu se vor mai face ca până acum, ci ținând seama de nevoia pădurii de a fi lăsată „în pace”.

Proiectul este implementat de către Asociatia WWF România, Programul Dunăre Carpați România, Filiala Maramureș în parteneriat cu: Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, Institutul de Cercetare în Silvicultură PS Pasternak- UkKRIMF, organizația Ecosphera din Ucraina. Finanțator: Comunitatea Europeană prin Instrumentul European de Vecinătate, Programul Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020.

„Este nevoie și de echilibru”

Pentru a afla mai multe despre concluziile proiectului, am stat de vorbă cu dr. ing. Cătălin Roibu, șef de lucrări la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Facultatea de Silvicultură, coordonator al Laboratorului de Biometrie Forestieră. El spune că acest proiect este un prim pas ce va face „lumina” în legislația noastră, întrucât nu avem prevederi foarte clare referitoare la lemnul mort. Cât despre Ucraina, nici atât – la ei este chiar un vid legislativ pe această temă. „Proiectul va trebui continuat. Trebuie făcute studii multiplicate pe suprafețe de probe cu mai multe tipuri de păduri, în diferite condiții. Și trebuie găsită o valoarea optimă pe care să ne-o asumăm. Pentru că altfel nu vom mai vorbi despre producție, ci doar despre protecție. Noi trebuie să împăcăm și capra și varza, adică să menținem și rolul ecologic, dar și pe cel economic al pădurii”, explică Roibu.

Listă roșie cu insecte

O altă prioritate a proiectului a fost să tragă un semnal de alarmă asupra anumitor specii de insecte care sunt în pericol de dispariție, cum ar fi de exemplu, Rosalia Alpina, un gândac croitor. „Este foarte importantă starea fitosanitară a pădurii. Există specii care se hrănesc cu dăunătorii lemnului, or această entomofaună trebuie protejată. Sunt specii care trăiesc numai în lemn mort. De aceea este important ca o parte din el să rămână pe loc. Putem spune – lemn mort = pădure vie. Există anumite mituri care trebuie demontate:  pădurea nu trebuie să fie „ca-n palmă”, nu trebuie să fie „curat”, ca să putem face noi drumeții fără să ne împiedicăm de vreo cioată. Nu. Și țările europene au început să stabilească anumite valori pentru cantitatea de lemn mort care trebuie lăsată pe loc”, mai spune Roibu.

Lemnul mort a fost definit științific

Grupul de lucru a dat chiar și o definiție a lemnului mort: arbori și părți din arbori cu diametrul mai mare de 7 centimentri.

„Lemnul mort are mai mulți nutrienți, prin urmare el poate menține umiditate mai mare în sol, ceea ce evident ajută celelalte specii și influențează reziliența pădurii. Am făcut cercetări, am măsurat, am scos probe. Practic vorbim despre o metodă de inventariere a lemnului mort prin metoda celor trei transecte, care până acum nu exista. Am testat trei metode și am ajuns la cea mai bună. De acum urmează partea de lobby politic, partea în care rezultatele noastre să devină acest ghid de bune practici și să completeze legislația silvică pe această zonă a lemnului mort. Este totuși important să găsim acel echilibru. Pentru că nici prea mult lemn mort într-un loc nu e bun, e și o risipă, și firmele de exploatare trebuie să continue să lucreze. Și mai e un lucru: noi nu trebuie să fim egoiști, ci trebuie să ne gândim la generațiile viitoare, ce le lăsăm? Pentru că trebuie să se bucure și ele de pădurile pe care le avem noi acum. Cel mai probabil, vom vorbi pe viitor de restricții sporite în gestionarea fondului forestier”, a mai spus Cătălin Roibu pentru forestmania.ro.

Proiectul a fost început în ianuarie 2020 și este încă în implementare și are ca termen de finalizare decembrie 2021. Alocarea financiară a Uniunii Europene pentru program, cu 10 la sută cofinanțare de la cele două state, este de 60 milioane de euro.

Mai multe articole

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi