DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

DESCARCĂ APLICAȚIA:

13.9 C
București
8.7 C
Sibiu
12.8 C
Suceava
15.1 C
Covasna
14.6 C
Piatra Neamț
13.2 C
Braşov
12.3 C
Bistrița
14.1 C
Râmnicu Vâlcea
sâmbătă, aprilie 20, 2024

Proiectul Noului Cod Silvic, adoptat de Guvern. Va merge în Parlament pentru dezbatere și vot

Recomandate

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Executivul a aprobat astăzi, în ședință de Guvern, proiectul de lege privind Codul Silvic.

Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2  – Păduri și protecția biodiversității – ”Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafaţa de pădure a ţării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naţionale. De asemenea, se va extinde interdicţia în Parcurile Naturale (dar şi în toate siturile Natura 2000).

„Astăzi, de ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult aşteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naţionale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât şi codul în sine, au fost finanţate prin PNRR şi reprezintă jaloane pe care statul român şi le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să îşi asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite şi abandonate de proprietar şi stabileşte cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi  integrate cu arbori și arbuști.

Același act normativ prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea”.

Sursa: Ministerul Mediului

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi