Autor:  dipl. ing. Gafița – Chiruță Gheorghe, expert tehnic silvic

În luna august 2023, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a lansat în dezbatere publică proiectul de lege privind Codul Silvic. S-a  precizat că propunerea pentru noul Cod Silvic a fost elaborată în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030,( aprobată de Guvern în  octombrie 2022.) 

În fiecare veac, deceniu, uneori chiar cincinal prin care a trecut omenirea, pădurile au fost gospodarite și folosite în baza unor reglementări/coduri (legi) adică, acte normative care cuprind un set de reguli judiciare cu privire la acest domeniu.

Nu de fiecare dată aceste reguli juridice au reflectat realitatea, subiectivismul acestora fiind nelipsit și implementat de o guvernare existentă.

Așadar, ca și cititor al noului proiect de Cod Silvic voi face în cele ce urmează câteva aprecieri si critici:

1.   La art. 2 al. 1 prin Noul Cod Silvic se dublează suprafața minimă acoperită cu arbori, necesară pentru categoria de folosință pădure, de la 0.25 ha la 0.5 ha.

Art. 57 din Noul Cod prevede,:

„Art. 57. Fragmentarea suprafetelor de fond forestier interzice dezmembrarea ori dezlipirea sub 0.5 ha “.

Față de cele prezentate mai sus, la categoria excepții opinăm doar pentru cazurile prevăzute la art. 40 și obligatoriu excluderea de la excepții a art. 41 lit. C deoarece excepția de la acest articol contrazice art. 1 al. (2) si al. (4) din Noul Cod.

2.   La art. 60 al. 3 din vechiul cod se preciza doar obligativitatea Ocolului Silvic de a executa predarea-primirea parchetului, nu și data (când) ?

Ori, Noul Cod prin art. 103 al. (4) interzice începerea exploatării lemnului înainte de predarea-primirea parchetului. Redăm textual articolul la care am făcut referire:

„Art. 103 al (4) Titularului autorizației de exploatare i se interzice începerea exploatării lemnului înaintea predării parchetului”.

3.   Art. 101 al (2) din Noul Cod,

„Exploatarea lemnului se realizează de către persoane juridice atestate”.

Opinăm pentru respectarea în totalitate a acestui aliniat, iar stabilirea excepțiilor considerăm că la art. 102 al (4) trebuie menționată doar lit. c) care se referă la Forța Majoră.

În prezent, sunt prevăzute două excepții, plus Forța majoră. Aceste excepții sunt:

(4) Prin excepție de la alineatul (2), exploatarea lemnului se poate realiza și fără atestare, în următoarele cazuri:

1. de către proprietarii de fond forestier persoane juridice și fizice care pot exploata din proprietatea lor un volum de până de 20 mc / an / teren forestier în proprietate,  precum și persoanele fizice membre ale formelor asociative menționate la art. 8 alin (1).
2. la exploatarea lemnului din parchetele de curățiri;
3. la intervenția de urgență în cazul calamităților în albia minoră a râurilor sau pe suprafața construcțiilor hidrotehnice, în scopul prevenirii inundațiilor, precum și la intervenția de urgență în vederea deblocării infrastructurii de transport.

Solicităm excluderea din art. 102 al (4) al lit. a) si b), deoarece menținerea acestora în Noul Cod ca si exceptie ar legifera pătrunderea nonmeseriașilor în pădure pentru efectuarea exploatărilor forestiere.

4.   Apreciem în mod deosebit definirea în Noul Cod a noțiunii de platformă primară, în Anexa 1, deoarece în vechiul Cod aceasta nu era definită.

Astfel, prin Noul Cod, se definește:

„Platformele primare sunt părți integrante ale șantierului de exploatare”.

Fiind părți integrante, rezultă fără niciun fel de echivoc că proveniența materialului lemnos exploatat din acestea, atât înainte de reprimire, cât și după reprimire, conform prevederilor  reglementate, este asigurată prin APV-ul partizii, indiferent de corectitudinea stocului raportat la reprimire.

Gestiunea materialelor lemnoase provenite din arbori din partidă ajunși în platforma primară sub formă de multiplu de sortimente începe o dată cu expedierea acestora cu primul aviz de însoțire recunoscut de aplicația SUMAL 2 și se încheie o dată cu expediția ultimului aviz recunoscut de aceeași aplicație.

Am folosit sintagma de „recunoscut”, deoarece aplicația SUMAL 2 validează doar avizele expediate din platforma primară, determinate prin coordonate stereo 1970 (lat si long) în termen și eliberează cod SUMAL unic doar pentru aceste  avize, în care proveniența este cea a APV-ului partizii.

Am făcut această apreciere în mod deosebit deoarece nu puține au fost cazurile când după o perioadă de mai multe luni de la lichidarea unei partizi, tendențios sau din necunoaștere, organele de control au separat platforma primară de parchete (șantier de exploatare) și, comparând stocul scriptic înscris în Reprimire cu expediția cu Avize de însoțire recunoscute de aplicația SUMAL 2, au sancționat diferențele de plus/minus față de stoc ca fiind materiale lemnoase fără proveniență. FALS.

Respectivii controlori nu au ținut cont de HG 470/2014.

Norme de aplicare republicate, art. 17 al (1) în vigoare, prin care se menționează că platformele primare nu sunt depozite, adică nu au gestiune separată de partida de parchet, de șantierul de exploatare.

5.   În Anexa 1 Glosar din Noul Cod este definită noțiunea de cioată ca fiind parte din arbore care rămâne după doborâre atât deasupra solului, cât și în sol. FALS.

Partea din arbore care rămâne după doborâre, atât deasupra solului, cât și în sol, se numește buturugă (STAS 435/83 PCT 2.1.6.).

Așadar, opinăm pentru înlocuirea noțiunii de cioată din Noul Cod, cu următoarea definiție:

„Cioata este acea parte din arbore care rămâne după doborâre deasupra solului”.

6.   Deoarece vreascurile nu sunt părți din arbore care sunt puse în valoare la calculul volumului de lemn pe picior prin APV, din care rezultă materialele lemnoase, opinez pentru excluderea acestora.

7.   Art. 155 al 5 cu privire la stabilirea pagubei atunci când forma secțiunii cioatei nu este circulară precizează că se folosește media a două diametre perpendiculare, primul fiind cel mai mic.

Deoarece noțiunea de medie este definită ca suma a două valori, respectiv maximă și minimă, împărțită la doi, precizez că nu de fiecare dată prin perpendicularitate rezultă valoarea maximă.

Opinăm ca la stabilirea diametrului să se măsoare circumferința cioatei și împărțirea la (3,14).

8.   La art. 154, al 4, lit. b.) din Noul Cod, care se referă la determinarea volumului arborilor extrași în raport cu un arbore similar, opinăm pentru excluderea acestui aliniat, deoarece un arboret similar trebuie să îndeplinească nu mai puțin de 11 condiții.

Dar cum doi frați gemeni nu se aseamănă în totalitate, tot așa, prin cele 11 condiții de respectat, arboretul similar nu există.

În încheiere, fără a fi optimist, m-aș bucura dacă prevederile Noului Cod vor fi respectate în proporție de cel puțin 70%.

Articol preluat din revista „Meridiane forestiere”, decembrie 2023.