Între 26 aprile și 12 mai a avut loc la Muzeul Astra din Sibiu cea de-a treia ediție a evenimentului de elită „H – Hunting Prize”. Pe lângă trofeele de vânătoare, au fost expuse și colecții spectaculoase de animale naturalizate. Printre ele, și piese deosebite realizate de medicul veterinar Radu Cordoș. La solicitarea forestmania.ro, acesta a avut amabilitatea de a oferi detalii despre activitatea de taxidermie, prea puțin mediatizată la noi. Merită spus că două piese realizate de el au fost expuse și la standul Romsilva la faimoasa expoziție „One with nature” de la Budapesta.

Forestmania.ro: Putem vorbi despre o prezență românească în taxidermia europeană?
Radu Cordoș: Cultura europeană are de foarte mult timp în compoziție forma de artă pe care o redă taxidermia. Este o formă apreciată, atât de către cei din domeniu, cât și de către oricare altă categorie profesională, nu doar ce are conectare sau trimitere către vânătoare. Există expoziții cu specific în evaluarea trofeelor de taxidermie în mod regulat efectuate în alte țări învecinate. La acestea cred că a existat în ultima perioadă participare și din partea taxidermiei românești.
Forestmania.ro: Ce fel de specializare trebuie să faci ca să devii taxidermist?
Radu Cordoș: Nu cred că se poate spune „specializare” în adevăratul sens al cuvântului… Dar sunt necesare cunoștințe despre anatomia animalelor, înclinație spre natură așa cum este ea acolo, în sălbăticie, dorința de a studia comportamentul și înfățișarea a tot cea ce este ființă necuvântătoare, atât cât poate înțelege fiecare. Iar această capacitate de „înțelegere” este precum o exprimare veche: fiecare vede atât cât poate înțelege.

Forestmania.ro: Cam câți astfel de specialiști sunt în România?
Radu Cordoș: Este o intrebare la care, personal, nu am un răspuns… Dar vă pot spune cu siguranță că dorința și curiozitatea de a face taxidermie sunt pe un trend ascendent.
Forestmania.ro: Sunt tinerii interesați de această știință?
Radu Cordoș: Asa cum am precizat, eu personal cred că da. Ține doar de societate, de cum reușește să promoveze pozitiv respectul față de această formă de artă.
Forestmania.ro: Cui se adresează taxidermia? Probabil vânătorilor, muzeelor, celor care și-au pierdut un animal drag?
Radu Cordoș: Tuturor celor mai sus menționati și nu numai. Este adresabilă tuturor celor care reușesc să vadă această latură conexă a vânătorii, ca formă de artă, ce trebuie să aibă, în mod normal, și un caracter educativ.

Forestmania.ro: Este mai degrabă o pasiune, nu?
Radu Cordoș: Trebuie sa pornească de la pasiune , respect și niciodată să nu se desparta de aceste două cuvinte.
Forestmania.ro: Este o pasiune costisitoare?
Radu Cordoș: Totul în jurul nostru este costisitor, inclusiv taxidermia. În plus, necesită alocare de mult timp, timp pe care nu îl primești înapoi și de care totdeauna îi privezi pe cei apropiați.

Forestmania.ro: De ce are nevoie un taxidermist?
Radu Cordoș: Pasiune, dorință, respect și perseverență, în primul rând. Dacă vorbim despre echipament, acesta este variat și influențat de ce etape face un taxidermist. Se poate face procesarea, tratarea blănurilor la tăbăcari de profesie, separat. Sau se poate îngloba și această parte, a tăbăcarului, nu doar partea finală de îmbrăcare a mulajelor.
Forestmania.ro: Ne puteți spune, pe scurt, care e procesul?
Radu Cordoș: Tăbăcirea include spălare, îndepărtarea resturilor de carne, de grăsime, preconservarea prin sărare și ulterior tratarea chimică prin care se distrug enzimele ce intervin în degradarea biologică, proteică. Urmează etape de curățare mecanică și subțiere, degresare, respectiv neutralizare a acizilor utilizați. Ulterior se aplică diverse alte soluții de conservare finală prin ungere, precum și soluții care împiedică degradarea ulterioară de către insecte. Astfel finalizată, blana se poate congela și utiliza ulterior de către cel ce finalizează, de către taxidermist, pentru realizarea de bust, corp întreg sau carpetă naturalizată. În mod firesc urmează etape care duc spre finisarea și finalizarea produsului artistic, observând cum lucrează procesul de uscare, de deshidratare pe mulaj. Sunt etape, procese multiple ce se întind în timp variabil pe 30 până la 60 zile.

Forestmania.ro: Când vorbim astăzi despre dotările școlilor, nimeni nu pomenește de animale naturalizate, nici măcar în laboratoarele de biologie. Doar table inteligente și tablete etc. Copiilor nu le place în pădure, pentru că „se murdăresc”, unii nu au văzut niciun alt animal viu în afară de câini și pisici. Cum vedeți viitorul educației despre natură, în acest context?
Radu Cordoș: Există foarte multă dorință în jurul nostru de a face tot mai mult cunoscută dorința / ideea de reîntoarcere, atât cât este posibil, la natură. Situația, din punctul meu de vedere, cred că evoluează pozitiv. Este doar o chestiune de timp pentru a înțelege acest lucru, valabil pentru fiecare dintre noi.

Forestmania.ro: A avut loc recent, la Sibiu, cea de-a treia ediție a „H Hunting Prize”. Ați fost acolo cu o colecție care a impresionat. Povestiți-ne despre ea.
Radu Cordoș: Așa este. A fost a treia ediție la care am participat cu toată plăcerea și admirația. Le mulțumesc pe această cale celor care au crezut în mine și în ce încerc să transmit! Colecția de taxidermie a reprezentat în realitate colecții ale mai multor proprietari, așa este și normal.

Au fost 17 zile pline din punctul meu de vedere. Au fost trofee cinegetice și exponate de taxidermie deosebite, dar mai ales oameni deosebiți, din toate categorille profesionale.



Personal, consider că latura culturală a acestui eveniment este în creștere. Și cred că s-a reușit atingerea acestui deziderat important și prin implicarea Muzeului Astra.