DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

ÎNTREBĂRILE VOASTRE

30.6 C
București
20.2 C
Sibiu
24.4 C
Suceava
20.2 C
Covasna
19.9 C
Piatra Neamț
19.6 C
Braşov
18.7 C
Bistrița
23.7 C
Râmnicu Vâlcea
sâmbătă, iulie 20, 2024

„Raportul de țară privind clima și dezvoltarea” al Băncii Mondiale: nu stăm prea bine

Recomandate

La Summit-ul despre schimbări climatice desfășurat recent la București a fost prezentat și Raportul de țară privind clima și dezvoltarea, un document în care este prezentată situația din România în parcursul asumat spre decarbonizare. Sunt menționate problemele, printre care infrastructura forestieră deficitară, dar și lipsa de pregătire a capitalului uman sau incapcitatea zonelor sărace de a trece la metode de încălzire verzi. Pe scurt, „în ciuda vulnerabilității ridicate la riscurile aferente schimbărilor climatice, România nu este suficient de pregătită să răspundă și să se adapteze la acestea”, arată autorii.

Prezentăm câteva fragmente din Raport.

Biodiversitatea și ecosistemele forestiere

România este țara cu cea mai mare diversitate bio-geografică din UE. România conține cinci din cele zece regiuni biogeografice recunoscute oficial de UE (alpină, continentală, panonică, pontică, de stepă). Sectorul forestier unic al țării este caracterizat printr-o biodiversitate bogată și are cea mai mare suprafață de păduri primare din Europa, conservând un fond genetic divers. Din punct de vedere economic și social, sectorul silvic contribuie semnificativ la PIB-ul României și sprijină economia rurală, asigurând numeroase locuri de muncă. Sectorul silvic al României se confruntă cu provocări din cauza nivelului tehnologic mai scăzut și a infrastructurii de acces limitate, care îi afectează eficiența generală.

Biodiversitatea în România este amenințată de urbanizarea extinsă, deșertificare, supraexploatarea resurselor naturale, exploatarea ilegală a pădurilor și impactul schimbărilor climatice și al evenimentelor extreme.

Dezastrele climatice vor afecta din ce în ce mai mult ecosistemele naturale. Modelele climatice prognozate sugerează că ecosistemele se vor confrunta cu un stres termic crescut din cauza frecvenței și intensității crescute a fenomenelor de caniculă, care vor afecta biodiversitatea.

Temperaturile în creștere, fenomenele de caniculă și precipitațiile variabile contribuie la uscarea pădurilor, care vor fi mai susceptibile la boli, dăunători și productivitate scăzută. Aceasta afectează capacitatea de stocare a carbonului și eliberează carbon prin descompunerea lemnului deteriorat, putând să dăuneze industriei, piețelor și comunităților.

Temperaturile ridicate care cauzează epuizarea sezonieră a stratului de zăpadă ar putea să afecteze sistemele naturale, inclusiv mediile alpine care sunt deosebit de vulnerabile din cauza sezoanelor scurte de creștere și dependenței lor de umiditate adecvată. De asemenea, frecvența crescută a evenimentelor de precipitații masive ar putea crește riscul de inundații și de viituri rapide la care sunt expuse ecosistemele terestre.

Întrucât ecosistemele României vor continua să fie afectate de schimbările climatice, sunt necesare măsuri țintite pentru a crește adaptarea și reziliența acestora, cum ar fi:

  • dezvoltarea evaluării serviciilor ecosistemice,
  • îmbunătățirea stării de conservare a mlaștinilor și lacurilor și asigurarea restaurării și/sau a redresării ecologice a habitatelor din zonele umede,
  • continuarea implementării de soluții bazate pe natură pentru a menține conectivitatea populațiilor sau folosirea unor coridoare ecologice în planificarea și construirea infrastructurii.

Pentru sectorul forestier, acțiunile ar trebui să cuprindă identificarea de măsuri adaptative prin management forestier sustenabil și cercetare, ajustarea practicilor de regenerare a pădurilor, dezvoltarea infrastructurii de acces forestier, consolidarea capacității instituționale și folosirea de tehnologii minim invazive sau prietenoase cu mediul.

Deși în ultimii ani s-au înregistrat progrese în dezvoltarea sistemului electronic de trasabilitate a lemnului (SUMAL) și se prevăd noi investiții în consolidarea acestuia, menținerea unei monitorizări transparente și a unei verificări în timp real a transporturilor de lemne va fi vitală pentru sprijinirea acțiunilor viitoare de combatere a exploatării ilegale a pădurilor. În plus, va fi nevoie de îmbunătățirea sistemelor de monitorizare a riscului, cum ar fi riscul de dăunători, de incendii de pădure și de specii invazive și va fi necesară dezvoltarea unor strategii de management al riscului pentru a face față hazardurilor climatice.

Pentru decarbonizare va fi necesară electrificarea aparatelor de gătit și adoptarea pompelor de căldură pentru sistemele individuale de încălzire (preferabil pompe de căldură reversibile, care au capacitatea de a răci în timpul verii); în special pentru acestea din urmă va fi nevoie de instrumente de finanțare. inovatoare, cu o posibilă combinație cu granturi, date fiind costurile imediate considerabile ale acestor proiecte. În cazul gospodăriilor cele mai sărace, care în prezent se încălzesc cu lemne, impactul pompelor de căldură asupra facturilor de electricitate le-ar putea face inaccesibile, chiar și în situația în care costurile de instalare ar fi acoperite complet din granturi.

În ciuda vulnerabilității ridicate la riscurile aferente schimbărilor climatice, România nu este suficient de pregătită să răspundă și să se adapteze la acestea. Deși țara a depus eforturi semnificative pentru consolidarea cadrului instituțional de răspuns la dezastre în ultimele decenii și a dezvoltat un cadru național pentru adaptare, sunt necesare eforturi suplimentare pentru atenuarea riscurilor de dezastre și adaptarea la schimbările climatice. În anumite sectoare – în special agricultura și silvicultura – măsurile de adaptare vor contribui, de asemenea, la atenuarea efectelor schimbărilor climatice. În acest context, sisteme de răspuns bine finanțate și adecvate sunt esențiale. În plus, sistemele financiare și de protecție socială îmbunătățite vor asigura nu doar sprijinul direct al populației, ci și baza unor eforturi eficiente de atenuare.

Deficit considerabil de competențe

Dezvoltarea capitalului uman și a competențelor va fi esențială pentru realizarea unei creșteri sustenabile din punct de vedere economic și al mediului. Astfel cum se prezintă în DST actualizat și în CPSD, România se confruntă deja cu un deficit considerabil de competențe, ceea ce împiedică realizarea unei creșteri economice de calitate și incluzive. Potențialul de a realiza nu doar o creștere economică, ci și o creștere din punct de vedere al mediului se găsește nu numai în politici și investiții adecvate, ci depinde în mod critic de dezvoltarea capitalului uman. Pentru a permite tranziția verde la nivel macro și a se asigura că forța de muncă și gospodăriile pot să beneficieze de tranziție, lucrătorii existenți și viitori vor trebui să parcurgă o reconversie profesională, inclusiv prin regândirea educației școlare și valorificarea politicilor active de piață a muncii (PAPM) pentru a sprijini grupurile vulnerabile de populație, în special femeile și populația romă, să se adapteze la economia verde și să contribuie la un nou model de producție, bazat pe tehnologii noi și pe o abordare circulară a producției și consumului (Banca Mondială 2023). Capacitatea sistemului de învățământ de a furniza nu doar competențele, ci și capacitatea de cercetare, dezvoltare și inovare pentru schimbarea tehnologică este esențială pentru atingerea obiectivelor. Nu numai că locurile de muncă verzi care apar în România necesită competențe mai multe, ci și cele care lipsesc în prezent. Întrucât aceste noi locuri de muncă verzi și formarea specializată se observă în prezent, în principal în centrele urbane majore, vor fi necesare măsuri pentru a se asigura că nu se înrăutățesc și mai mult disparitățile spațiale existente. Va fi nevoie de un sistem adaptativ consolidat de protecție socială pentru a asigura sprijin pentru lucrătorii care își pierd locul de muncă, dar nu pot să treacă la roluri mai verzi.

Precizările autorilor

Prezenta lucrare reprezintă un produs elaborat de personalul Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (IBRD), al Asociației Internaționale pentru Dezvoltare (IDA), al Corporației Financiare Internaționale (IFC), și al Agenției Multilaterale de Garantare a Investițiilor (MIGA), cunoscute în mod colectiv sub numele de Banca Mondială, cu sprijinul unor contribuții externe. Banca Mondială nu garantează acuratețea, integralitatea sau completitudinea informațiilor incluse în această lucrare sau a concluziilor și aprecierilor descrise în cadrul acesteia, și nu își asumă responsabilitatea sau răspunderea pentru eventualele erori ori omisiuni de conținut (inclusiv, dar fără a se limita la, erori tipografice și erori tehnice), sau pentru fiabilitatea conținutului. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest volum nu reflectă în mod obligatoriu opiniile BIRD/IDA, IFC și MIGA, ale Directorilor Executivi ale acestora, sau ale guvernelor pe care acestea le reprezintă.

Puteți consulta documetul integral AICI.

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi