Un grup de studenți din anul IV de la Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere Brașov, însoțiți de șeful de lucrări Camelia Mușat, au fost ieri la Sfântu Gheorghe, județul Covasna, pentru a vedea ce înseamnă un sistem de producere a energiei termice din biomasă. Le-au fost gazde președintele și vicepreședintele Clusterului Green Energy, Vajda Lajos, respectiv Bartha Sandor.
„Vorbim despre energie pentru comunități, energie sustenabilă. Este nevoie să investim în aceste comunități. Pentru că în acest moment, mediul rural din România este în dificultate. Aceste sisteme de producere a energiei cu biomasă ajută și la curățenie: tot ce rămâne în urma curățeniei de primăvară din curți și livezi, toți brazii de Crăciun, uscăturile din păduri sau crengile de pe malurile râurilor pot fi folosite pentru producerea de încălzire, cum deja se întâmplă în mai multe comune”, a explicat Vajda Lajos.
La rândul său, Bartha Sandor le-a arătat studenților tot procesul tehnologic prin care funcționează o centrală pe biomasă. Tocătura din lemn alimentează cazanul, totul este simplu și eficient. Și, important, coordonat din telefonul mobil.
Bartha are o îndelungată experiență în domeniul tehnic, firma sa activând în proiectarea și executarea de cazane de încălzire centrală cu rumeguș și a cazanelor de apă caldă alimentate cu deșeuri lemnoase. „Putem confirma că la această oră în România cea mai ieftină energie termică se obține din deșeuri de masa lemnoasă”, a punctat el.
O oportunitate
Mai mult decât prezentarea acestui sistem de producere a energiei termice, studenții au găsit la Cluster o oportunitate de carieră. După finalizarea studiilor, ei pot deveni consultanți ai Clusterului și se pot implica în dezvoltarea acestui sistem bazat pe economia circulară.
„Avem nevoie de tineri care să vină alături de noi. Tineri care înțeleg provocările acestor vremuri, tranziția spre o economie bazată pe resurse regenerabile. Puteți merge în comunități și lucra, alături de adminstrația locală, la proiecte. Este o diferență și o provocare între a fi angajat undeva și a participa la dezvoltarea unui sistem, la nivel de localitate”, le-a spus Vajda tinerilor, subliniind că în România sunt 3.200 de administrații publice locale, majoritatea în mediul rural.
El le-a explicat studenților brașoveni care sunt, concret, beneficiile utilizării biomasei:
• sporirea confortului de încălzire
• protejarea solului de arderea resturilor vegetale, a eventualelor incendii
• crearea de noi locuri de muncă
• sporirea securității energetice a satului
• protecția mediului ambiant
• trecerea la tehnologii moderne de producere a energiei termice
• surse suplimentare de venit la bugetul local
• surse de venit pentru antreprenorii locali și regionali, pentru producătorii de biocombustibil
• creșterea capacității de utilizare eficientă a surselor energetice
• sporirea atractivităţii comunităţii pentru noi investiții.
• dezvoltarea durabilă a comunității.
Săptămâna viitoare, studenții vor merge la Moacșa, pentru a vedea o plantație de salcie energetică și procesul de recoltare și transformare în biomasă.
