DESCARCĂ APLICAȚIA:

ForestMania e despre și pentru iubitorii de pădure și lemn

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

ÎNTREBĂRILE VOASTRE

-0.8 C
București
-2.1 C
Sibiu
0.3 C
Suceava
-2.7 C
Covasna
-2.1 C
Piatra Neamț
-2.5 C
Braşov
-1.4 C
Bistrița
1.3 C
Râmnicu Vâlcea
miercuri, februarie 19, 2025

Workshop pe tema lemnului mort în codrul secular de la Slătioara

Recomandate

Partenerii din cadrul proiectului RESFOR (Promovarea lemnului mort pentru creșterea rezilienței pădurilor în zona transfrontalieră România-Ucraina) au organizat pe 12 și 13 ianuarie un atelier ce a inclus și o vizită în teren, la codrul secular de la Slătioara, sit UNESCO.

Proiectul are în vedere dezvoltarea de bune practici de management a lemnului mort. Acesta contribuie la managementul forestier durabil în beneficiul oamenilor, comunităților și afacerilor datorită rolul multiplu pe care îl joacă lemnul mort în dinamica unei păduri.

Arbori de 300 de ani

Rezervația forestieră de la Slătioara este administrată de Romsilva, prin Direcția Silvică Suceava. Conține arborete virgine si cvasvirgine de fag, brad si molid și se caracterizeaza printr-o structură foarte complexă. Potrivit Romsilva, codrul beneficiază de conditii naturale foarte favorabile celor trei specii principale, astfel încât procesul de regenerare este foarte activ si se efectuează în strânsă legatura cu procesul de eliminare naturală.

Dacă liziera pădurii este alcătuită din trunchiuri înalte, dar totuși tinere, pe măsură ce te îndepărtezi de calea bătătorită dai peste specimene care stau locului încă din perioada domniilor fanariote de acum aproape trei secole în Țările Române.  Astfel se pot întâlni arbori de circa 300 de ani, având o înălțime care depășește 45 m și un diametru de peste 1m.

Rezervația Codrul Secular Slătioara are statut de protecție integrală, fiind destinată protecției ecosistemelor forestiere de limită altitudinală compuse din arborete de rășinoase și amestecuri de fag cu rășinoase. Chiar dacă peisajul oferit de cele mai înalte conifere din țară îți atrage prima dată privirea către cer, turiștii nu trebuie să omită și rădăcinile arborilor, acoperite cu nu mai puțin de 451 de specii de mușchi, încă un record absolut pentru o rezervație din România. Începând cu luna iulie 2017, Codrul Secular Slătioara a fost declarat sit în patrimoniul mondial UNESCO, alături de alte șapte situri de pe teritoriul României.

Revenind la RESFOR, atelierul a avut următoarele obiective:

1) creșterea capacității factorilor de interes de implementare a bunelor practici privind lemnul mort;

2) validarea bunelor practici în teren;

3) evaluarea posibilităților de preluare a bunelor practici în managementul forestier. 

Evenimentul a reunit partenerii de proiect, precum și administratori de păduri și arii protejate, proprietari de păduri, companii de exploatare a lemnului, instituții de cercetare, autorități sectoriale specializate în managementul forestier precum și inspecția și protecția mediului, instituții cu scop educațional, organizații neguvernamentale active în domeniul dezvoltării durabile, organismele de certificare inclusiv membrii FSC din Grupul de dezvoltare a standardului național privind managementului forestier, și nu în ultimul rând reprezentanții comunităților locale aflate în proximitatea pădurilor comunitare private sau de stat.   

Forestmania.ro a mai scris despre RESFOR. Practic, vorbim despre un proiect cu finanțare europeană derulat de România și Ucraina în zona pădurilor de frontier ce va stabili un ghid de bune practici în ceea ce privește lemnul mort. Atât cel pe picior, cât și cel aflat la sol în pădurile naturale sau gospodărite. Concret, pentru a asigura reziliența, continuitatea, regenerarea și conservarea florei și faunei, fiecare porțiune de pădure va trebui să aibă obligatoriu o cantitate anume de lemn mort. Proiectul, de a cărei parte științifică s-au ocupat experții de la Facultatea de Silvicultură din Suceava, a cercetat deocamdată două hectare de pădure din România și două din Ucraina și concluzia pe aceste porțiuni este că au nevoie de o cantitate de 50 – 60 de metri cubi de lemn mort la un hectar de pădure gospodărită. Asta înseamnă că lucrările de igienizare și extragerea de lemn mort nu se vor mai face ca până acum, ci ținând seama de nevoia pădurii de a fi lăsată „în pace”.

Proiectul este implementat de către WWF România, Programul Dunăre Carpați România, Filiala Maramureș în parteneriat cu: Universitatea Ștefan cel Mare Suceava, Institutul de Cercetare în Silvicultură PS Pasternak- UkKRIMF, organizația Ecosphera din Ucraina. Finanțator: Comunitatea Europeană prin Instrumentul European de Vecinătate, Programul Operațional Comun România-Ucraina 2014-2020.

Sursa: Facultatea de Silvicultură Suceava, Direcția Silvică Suceava

Mai multe articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.
Captcha verification failed!
Scorul utilizatorului captcha a eșuat. va rog sa ne contactati!

Cele mai noi