Regia Națională a Pădurilor (Romsilva) se află din nou în centrul atenției, Guvernul analizând activitatea și structura sa, în special în contextul numărului de angajați și al beneficiilor acordate.
Discuții aprinse pe tema beneficiilor
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a atras atenția asupra sistemului de bonusuri acordate angajaților Romsilva, considerându-l nesustenabil. Un exemplu elocvent îl constituie bonusurile de până la 20 de salarii acordate directorilor la pensionare. Fechet a criticat și formularea „10 salarii brute acordate în cuantum net” din contractul colectiv de muncă, care, în opinia sa, duce la dublarea artificială a bonusurilor, ajungându-se la sume de sute de mii de lei.
Directorul Romsilva, Marius Sîiulescu, a replicat precizând că bonusurile sunt acordate tuturor angajaților, nu doar directorilor, fiind o practică generalizată în cadrul regiei.
Premierul Marcel Ciolacu și-a exprimat, la rândul său, îngrijorarea față de beneficiile disproporționate acordate în unele instituții, anunțând limitări și o analiză riguroasă a tuturor contractelor de mandat și colective de muncă.
Numărul angajaților și al direcțiilor silvice în discuție
Pe lângă sistemul de bonusuri, Guvernul analizează și numărul angajaților Romsilva, considerat nejustificat de mare, în contextul în care regia administrează doar 65% din pădurile României, iar în unele județe suprafețele împădurite sunt reduse. Ministrul Fechet a pus sub semnul întrebării necesitatea existenței a 41 de direcții silvice, argumentând că unele înregistrează pierderi financiare semnificative, iar altele au mai mulți directori decât ocoale silvice.
Reorganizare asumată prin PNRR
Tema reorganizării Romsilva nu este nouă. Încă din 2022, ministrul Mediului de la acea vreme, Tanczos Barna, a răspuns în Comisia de Mediu din Camera Deputaților la întrebările deputatului Alexandra Huțu privind o posibilă reorganizare a regiei, similară cu cea a CFR. Barna a confirmat că România și-a asumat prin PNRR realizarea unui audit la Romsilva pentru a analiza structura și eficiența acesteia. El a subliniat necesitatea unei reorganizări, având în vedere că regia are reprezentanțe județene cu suprafețe de pădure variabile, de la 1.000 la 50.000 de hectare, ceea ce influențează eficiența și volumul de muncă.
Tot în 2022, Guvernul a adoptat Strategia Națională pentru Păduri 2030, care include jaloane de reorganizare a Romsilva cu termene limită în 2023 și 2024. La nivelul regiei a fost constituit un grup de lucru pentru a implementa reformele și a crește productivitatea și profitul, eliminând punctele slabe și ineficiența.
În 2023, Romsilva a anlizat și propus un proiect de reformă elaborat în perioada noiembrie 2022 – iunie 2023, cu contribuția angajaților și a factorilor externi interesați. Documentul de 107 pagini conține 13 direcții de dezvoltare, dar noua organigramă a rămas secretă, alimentând speculații privind o posibilă privatizare a regiei.
Referitor la reorganizare, jurnaliștii de la Focus Energetic menționează că RNP a avut grijă să se încadreze în termenul de reorganizare până la 1 iulie 2024, însă modalitatea rămâne un mister. Deși noua organigramă a fost aprobată, aceasta rămâne confidențială.
Sindicatele se pregătesc de protest
Sindicatele din Romsilva au anunțat proteste pe 24 ianuarie 2025, având ca revendicare principală abrogarea OUG 156/2024.
Ce spun specialiștii
Adrian Negrescu într-o interventie la Digi24 spune că trebuie să reducem cel puțin 40% dintre instituțiile statului pentru că multe dintre ele au devenit irelevante în actualul context economico-social. România se enclavizează tot mai mult din punct de vedere social și economic.
Forestmania.ro a obținut punctul de vedere al unui silvicultor care consideră că piața lemnului s-a schimbat ireversibil, iar costurile de administrare și exploatare se acoperă tot mai greu din venituri, în actuala formă de organizare. Acesta spune că și structurile private de administrare se vor confrunta cu probleme similare. România trebuie să regândească sistemul de administrare și pază al pădurilor, să încurajeze producătorii locali dar și investitori care să aducă tehnologii superioare de prelucrare a lemnului, altele decât cherestelele și plăcile, tehnologii pe care le avem deja.
Acesta sugerează că există cel puțin nouă zone în care specialiștii regiei pot analiza și propune soluții pentru reducerea costurilor și îmbunătățirea funcționării regiei:
1. Reducerea numărului de direcții silvice de la 41 la 12.
2. Administrarea parcurilor de către ANMAP (Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate).
3. Crearea unei entități de sine stătătoare pentru Direcția de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor (finanțată de la buget) sau preluarea acesteia de către Ministerul Agriculturii.
4. Externalizarea activității de exploatare prin desființarea totală și valorificarea activelor, ori crearea unei alte entități.
5. Asigurarea pazei fondului forestier cu efective ale Jandarmeriei, dotate cu acces la camerele de supraveghere pentru intervenții rapide.
6. Comasarea ocoalelor silvice în funcție de condițiile geografice.
7. Creșterea suprafețelor cantoanelor.
8. Desființarea celor 5 ateliere de prelucrare a masei lemnoase și transformarea lor în depozite.
9. Închirierea pe termen lung a facilităților de cazare deținute și păstrarea a 1-2 cabane în județele cu specific turistic, pentru uz propriu.
Romsilva se confruntă cu provocări majore. Rămâne de văzut dacă Guvernul va reuși să găsească soluții eficiente pentru a asigura o gestionare sustenabilă a pădurilor României, ținând cont de interesele tuturor părților implicate.
