Anatomia lemnului. Cum ne ajută biometria forestieră în viața de zi cu zi?

0
606

Cercetarea științifică a lemnului a ajuns la un nivel foarte ridicat și în România, iar specialiștii o aseamănă cu medicina legală din domeniul uman. Pusă la microscop, o fărâmă de lemn oferă detalii care devin apoi studii, rezultate, statistici, confirmări, explicații, răspunsuri. Și ne ajută în viața de zi cu zi. Ajută la vamă – pentru depistarea speciilor acolo unde sunt dubii sau suspiciuni, ajută arheologia, acolo unde un obiect din lemn de câteva mii de ani „vorbește” despre o civilizație, ajută managementul silvic în determinarea speciilor rezistente în fața schimbărilor climatice.

Ca să nu mai vorbim despre studii referitoare la vârsta lemnului și prevenirea riscurilor. Toate acestea se fac de către specialiștii de la Laboratorul de biometrie forestieră din cadrul Facultății de Silvicultură din Suceava. Piatra de temelie a laboratorului a fost pusă de ilustrul academician Victor Giurgiu, în 1993.

Astra Blue și Safranină

Ca să poată fi analizate, bucățile de lemn trec printr-o serie de procese. Sunt secționate la microtom și sunt „colorate” apoi la bancul de lucru. Se folosesc reactivii Astra Blue pentru celuloză și Safranina pentru lignină. Primul e albastru, al doilea roșu.

Cei doi reactivi se utilizează continuu în laboratoare, mai exact în histologie, ramură a biologiei care se ocupă cu studiul dezvoltării, structurii și funcțiilor țesuturilor organice.

„Ceea ce facem noi se numește anatomia lemnului. Și seamănă destul de mult cu activitatea dintr-un laborator de medicină legală. Cu aparatura pe care o avem putem măsura 120 de parametri la fiecare celulă în parte. Este ceva extraordinar și unic în România. Doar trei laboratoare din lume mai au aceste dotări pe care le avem noi la Facultatea de Silvicultură din Suceava”, explică, pentru forestmania.ro, coordonatorul laboratorului, conf. dr. Cătălin Roibu.

După ce sunt colorate, părticelele din lemn sunt scanate cu ajutorul unui Slide scanner, după care imaginile sunt analizate de un soft. Avem apoi datele referitoare la amprenta celulară.

„Ca în orice domeniu, și aici cercetarea este extrem de utilă. Datele despre identitatea lemnului, despre proveniența lui, despre capacitatea de adaptare în diverse medii sunt foarte importante. Avem solicitări de la muzee, de la șantiere arheologice, de la autorități vamale sau de la silvicultori. Dacă dvs vreți să împăduriți, ar fi bine să știți ce specie se pretează pentru terenul respectiv. Cum rezistă la climă peste 10 – 20 de ani? Sau cât de productivă va fi pădurea mea? Dacă sunteți primar și aveți în localitate arbori seculari, e bine de știut că putem face o analiză de tip tomograf care ne va spune foarte precis cât mai rezistă acei arbori? Dacă nu cumva la prima furtună se prăbușesc peste mașini, case sau oameni. Cercetarea din laboratorul nostru ajută să prevenim tragedii, ajută să dezvoltăm viitoarele păduri, ajută să reconstituim civilizații vechi”, ne mai spune Cătălin Roibu.

Proiecte cu parteneri străini

Laboratorul de Biometrie forestieră dezvoltă simultan mai multe proiecte de cercetare. Unul se referă la lemnul mort din păduri, la care colaborează cu specialiști din Ucraina. Studiul va determina cât la sută din lemnul mort este obligatoriu să rămână pe loc, pentru a ajuta solul și habitatele unor insect. Un alt proiect e legat de Delta Dunării și e realizat alături de colegi din Polonia și Germania. „DobEX” va dezvolta, pentru prima dată, o cronologie pe baza izotopului stabil de oxigen din celuloza inelelor anuale de arbori din regiunea Dobrogei și va reconstitui variabilitatea evenimentelor hidroclimatice extreme din sud-estul României. Am scris despre acest subiect, AICI.

Merită amintită și una dintre cele mai fascinante cercetări: specialiștii suceveni au reușit să probeze științific faptul că Biserica din lemn „Dragoș-Vodă” de la Putna este cea mai veche din România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.