Un grup de meșteri tâmplari bucovineni care fac draniță organizează pe 12 noiembrie, la Bilca, un eveniment în care prezintă celor interesați întregul proces de confecționat acest tip de șindrilă lucrată manual.
Contactat de forestmania.ro, inițiatorul atelierului, Iosif Cîrstean – Țucu – , a declarat că va fi o ocazie de a face cunoscut acest meșteșug și de a promova patrimoniul construit al Bucovinei. Și nu numai, pentru că atelierul presupune și câteva evenimente conexe la care iau parte mai multe gospodării din comunitate: gătit, țesut, facerea pâinii, depănușat porumb. O imagine de ansamblu a unui sat bucovinean, așa cum era pe vremuri.
„Drăniţitul unei case începe cu bătutul primului rând pe poale, din trei rânduri de draniţă, al treilea cu floare ce poate fi tivit la rotund, apoi se continuă următoarele rânduri cu câte două.
Se bat trei rânduri pentru a întări streaşina, să reziste când se pune scara pe casă pentru dohotuire sau curăţarea ogeagului”, explică Iosif, într-o limbă pe care prea puțini o mai cunosc azi…
Pasiune moștenită de la bunicul
Iosif lucrează cu lemnul din plăcere. Cel mai probabil pentru că are pasiunea în sânge, moștenită de la bunicul din partea mamei.
„Bunicul toată viața a făcut draniță și case. Mama chiar îmi spunea des că semăn cu el. Sunt și azi câteva case bucovinene din lemn rămase de la el. Noi suntem 11 frați la părinți, dar dintre toți numai eu lucrez cu lemnul. Eu am patru copii și sper ca măcar unul să preia meșteșugul de la mine”, ne spune Iosif.
Să pui acoperiș de draniță – sau șindrilă sau șiță cum îi spune prin alte zone – nu e chiar ieftin.
„Am făcut un calcul, iese cu 2.500 de euro mai mult decât la tablă. Dar sunt cei care au ceva bănuți și care preferă o astfel de lucrare. E altceva, e făcut totul manual”, explică meșterul.
Ambulanța căsuțelor bucovinene
Iosif lucrează în proiectul „Ambulanța căsuțelor bucovinene”, prin care sunt relocate case vechi din lemn. Practic, sunt salvate de la distrugere și mutate pe terenuri unde sunt primite cu drag de cei care iubesc tradiția, modul românesc de construcție, lemnul valoros vechi. Am mai scris despre un proiect asemănător, din Vâlcea, AICI.
„Aceste case ajung la cei care au un teren disponibil și vor să salveze o piesă de patrimoniu. Este acum una la care lucrăm și care devenise efectiv o cărare a satului: oamenii treceau prin ea ca să ajungă dintr-o parte în alta. Holul casei devenise o străduță. Am aflat că 16 copii crescuseră în acea casă. Avea o singură cameră. Sunt niște povești care te cutremură! Noi azi nici nu ne putem imagina cum să stai 18 persoane într-o cameră? Când azi abia au loc doi copii într-un apartament de bloc… Și totuși stăteau, și ieșeau oameni! Vedeți, spațiul mic te apropie, e o comunicare fără ascunziș. Fără depresie. Te trezeai, dădeai de câte unul! Nu existau probleme legate de divorțuri, de despărțiri. Pentru că erau mereu împreună. Distanțarea asta cu mama plecată la muncă afară sau tatăl plecat… nu e bună, iată că distruge familiile”, e de părere Iosif Cîrstean.
Pasionații de tradiți și lemn, așteptați la atelier
Șura în care va avea loc atelierul de draniță din 12 noiembrie este și ea relocată. A fost primită ca donație de la o familie care ținea în curtea clădirea cea veche și îi cam încurca. Iosif lucrează cu meșterul Pavel Coroamă, care, la 89 de ani, încă meșterește bradul și molidul ca nimeni altul.
„Nea Pavel a făcut toată viața doar draniță. La început mi-a zis: Măi, tu ce vrei să faci cu ea? Că eu te învăț, lucrez cu tine, dar ce faci cu ea? Că doar așa să o ții degeaba nu e lucru bun.
Azi avem echipă pentru fiecare etapă de lucru. Iar la evenimentul din 12 va fi foarte spectaculos. Cei care vor veni vor vedea – și auzi – cum se bate dranița. Credeți-mă că e un sunet aparte, cu rezonanță istorică aș spune. Un sunet care vine din vechime și pe care noi vrem să îl facem auzit și să îl ținem lângă noi”, ne mai mărturisește Iosif.
Iată și anunțul pentru evenimentul din 12:
„Nu putem vorbi despre salvarea patrimoniului construit al Bucovinei dacă nu avem salvate meşteşugurile cu care vom putea reconstrui casele relocate.
Aşa se face că, într-o şură demontată din Straja – Suceava şi reconstruită la Bilca, am amenajat atelierul pentru confecţionarea draniţei după metodele tradiţionale, lucrată 100% manual.
În ziua de 12 noiembrie vom avea în cadrul evenimentului invitaţi meşterii ce vor confecţiona draniţă, pe toatele etapele de lucru, inclusiv partea de final şi anume bătutul ei pe casă.
Dacă simţiţi şi credeţi că este de datoria noastră să punem umărul la continuarea acestor îndeletniciri, vă aşteptăm să fiţi parte a bucuriei noastre!”.
Puteți vedea mai multe din activitatea meșterilor pe pagina de Facebook Dranița de Bucovina, AICI.
