Ministerul Mediului reduce cota de prevenție la urși pe baza studiului Academiei Române despre… pumă

Ministerul Mediului este pe cale să emită un Ordin prin care va stabili o cotă de prevenție și una de intervenție în cazul ursului brun. Acest Ordin va avea la bază un răspuns emis de Academia Română, care citează studii despre pumă și pomenește despre „defișări ilegale” și „recoltarea cu rapacitate a fructelor de pădure”…  

Analizat la minister în cadrul unui „grup de lucru”, documentul nu va ține cont de Ordinul emis de fostul ministru al Mediului, Tánczos Barna, care avertiza că dacă nu luăm măsuri, urșii vor ajunge în scurt timp „să facă baie în Delta Dunării”.

„Academia Română consideră că un număr de 140 de exemplare pentru cota de prevenție și 80 de exemplare pentru cota de intervenție (la urs) ar trebui să fie suficiente”, anunță ministrul Mediului, Mircea Fechet. Cifrele reduc la jumătate propunerile fostului minsitru Tánczos Barna, pentru că țin cont de o statistică mai veche, înaintea studiului referitor la populația de urși din Romînia, realizat de minister anul trecut.

Răspunsul trimis Ministerului Mediului de Academia Română în privința urșilor este redactat în Comisia pentru Monumentele Naturii și e semnat de două persoane: prof. univ. dr. Cătălin Tănase și dr. Simona Mihăilescu. Primul este specialist în fungi și director al Grădinii Botanice din Iași, iar doamna este botanist, fitosociolog cu experienţă în flora şi vegetaţia României.

Fechet: „Voi lua de bună această cifră”

Ministerul Mediului va elabora Ordinul privind eliminarea unui număr de urşi, pentru a diminua riscul pe care aceştia îl reprezintă pentru comunităţi din mai multe zone ale ţării, dar se vor reduce cotele stabilite iniţial la aproape 500 de exemplare.
„Academia Română consideră că un număr de 140 de exemplare pentru cota de prevenție și 80 de exemplare pentru cota de intervenție ar trebui să fie suficiente.

Eu nu îmi propun să intru într-o negociere sau într-o dezbatere cu specialiştii Academiei Române. Voi lua de bună această cifră şi având în vedere faptul că există conflicte aproape zilnice între urs şi om. Sunt judeţe extrem de afectate din cauza acestor conflicte, fie că discutăm despre pagube, fie că vorbim de pierderea de vieţi omeneşti. Eu cred că dincolo de conservarea speciei de urs brun, de protejare a biodiversităţii, eu cred că trebuie să ne gândim şi la oameni”, a spus Fechet.

Potrivit digi24.ro, el a mai precizat că „nu-şi doreşte să vină vânători din străinătate care să vâneze contra cost urşi”, iar eliminarea exemplarelor conform noilor cote va trebui să înceapă cu urşii care ajung în localităţi sau în apropierea lor.

Tánczos Barna: „Este un pas înapoi”

„Este inadmisibil ca statul român să intervină în recoltarea urşilor doar după ce se produc nenorociri”, spunea ministrul Tánczos Barna la jumătatea lunii iunie, când a semnat Ordinul privind cota de prevenție la urs brun. El preciza că numărul judeţelor unde au apărut exemplare de urs în zona de deal s-a dublat în ultimii ani. „Tendința este constantă şi vom ajunge să avem urşi la Constanţa şi vom ajunge să avem urşi care să facă baie în Delta Dunării”, spune acesta.

„Ursul este un animal sălbatic şi toate măsurile trebuie duse în direcţia respectivă. Această specie trebuie protejată în habitatul natural, nu în sat, nu în lanul de porumb, nu în imediata vecinătate a aşezărilor umane, nu lângă om. Habitatul ursului este în pădure, omul trebuie protejat. Un alt aspect foarte important pe care l-am avut în vedere din primul moment este protejarea vieţii umane, care a fost elementul de bază al tuturor proiectelor şi tuturor măsurilor pe care le-am implementat în ultimii 2 ani”, declara la acea vreme fostul ministru al Mediului.
Ordinul pe care l-a emis în ultima zi de mandat la minister prevedea că 426 de exemplare pot fi îndepărtate cu scop de prevenţie şi 55 exemplare cu scop de intervenţie. Acum, Academia Română a stabilit că datele din acel ordin „nu au suport din punct de vedere statistic/matematic și ecologic” și că „pot altera nivelul de prevenție și intervenție generând un impact asupra obiectivelor de management a speciei asumate de către România”.

Contactat de forestmania.ro, fostul ministru al Mediului Tánczos Barna spune că noile cifre sunt fără doar și poate un pas înapoi.

„Răspunsul dat de Academia Română nu are niciun fundament științific. Se vede foarte clar că în Comisia de ocrotire a monumentelor naturii nu este niciun specialist în carnivore mari. Observațiile lor au fost aberante, lipsite de substanță științifică. Ordinul pe care l-am propus eu era bazat pe un studiu elaborat de specialiști care au mai făcut studii și care arată creșterea constantă a populației de urs brun. Intervenția minimă ar fi de 400 – 500 de exemplare care trebuie extrase anual, în caz contrar rămânem pe o curbă de creștere. Este nevoie de intervenție promptă și eficientă. Un alt aspect este eliminarea vânătorii, un alt pas înapoi. Academia Română l-a pus pe actualul ministru într-o situație imposibilă. Eliminarea vânătorii va duce la ineficiența ordinului. Dacă nu e posibilă vânătoarea, serviciul de intervenție trebuie plătit de stat. Pentru că avem două variante: vânătoarea și serviciul public. Acesta presupune costuri. Răspunsul de la Academia Română prin care se solicită luarea în considerare a studiilor pe lup, șacal și puma arată că habar nu au. Ursul se comportă total diferit!”, explică Tánczos Barna.

Punctul de vedere al vânătorilor

După ce răspunsul referitor la urși semnat de specialiștii (în ciuperci și plante) de la Academia Română a ajuns la minister, Mircea Fechet a convocat un „grup de lucru” spre analiză.

„Am cerut membrilor Grupului de Lucru să își prezinte propunerile în maxim 24 de ore, astfel încât să putem finaliza și emite Ordinul de Ministru în cel mai scurt timp. Este evident pentru toată lumea că nu ne permitem să pierdem prea multe zile. În ultimele săptămâni am avut zeci de incidente și conflicte om-urs, iar dacă vom continua în același mod, tragediile vor deveni inevitabile. Emiterea acestui Ordin face parte dintr-un set de măsuri pe care le-am pregătit și implementat pentru a avea o abordare științifică, rațională, responsabilă, cu perspective pe termen mediu și lung asupra acestei specii”, a declarat ministrul Mircea Fechet.

Asociația în Beneficiul Vânătorilor și Activitătii de Vânătoare (ABVAB) a transmis redacției noastre un punct de vedere pe acest subiect.

Îl redăm:

„Consultarea de către actualul ministru al mediului a așa-zisului grupul de lucru pentru conservarea carnivorelor mari este un afront adus tuturor specialiștilor în domeniu care recomandă vânătoarea ca parte integrantă a managementului speciei de urs brun.

Acest grup de lucru nu are niciun fel de legitimitate și nici nu a avut vreodată, din moment ce a fost înființat într-o mare grabă, printr-o simplă notă și nu printr-un ordin de ministru, iar criteriile de selecție au fost făcute în așa fel încât orice licențiat în cinegetică a cărui lucrare de diplomă a avut ca temă carnivorele mari, a putut intra în acest „grup de lucru”.

Este previzibil faptul că reprezentanții ong-urilor de protecție a mediului care fac parte din acest grup de lucru nu vor fi niciodată de acord cu cota de prevenție la specia de urs brun, mai ales că în atenția opiniei publice sunt aduse doar pagubele provocate în rândul animalelor domestice și nu asupra efectivelor celorlalte specii sălbatice.

Și gestionaril au partea lor de vină, pentru că pe de-o parte se plâng de faptul că urșii atacă vițeii de cerb sau iezii de căprior și sporul anual la cele două specii este ca și inexistent, pe de altă parte aceiași gestionari dau efectivele reale la cerb și căprior umflate din pix, anulând astfel impactul negativ asupra acestor specii ca rezultat al creșterii efectivelor de urs și lup.

Astfel, pe principiul protejării tuturor speciilor cinegetice, este nevoie în primul rând de asumarea efectivelor reale de cerb și căprior, apoi statul român să facă demersurile necesare pentru mutarea speciilor de carnivore mari din anexa IV la Directiva Habitate, anexă care cuprinde speciile a căror vânare este strict interzisă în statele membre.

Este mult mai facil să ceri cotă de prevenție la urs brun și la lup pentru a proteja inclusiv speciile de cervide, decât să deplângi atacurile asupra oamenilor și animalelor domestice și să  ceri empatie din partea organizațiilor de mediu care au doar interese financiare și întotdeauna vor pune un preț mai mare pe viața unui animal decât pe viața unui om.

Ursul brun, cât și celelalte specii de carnivore mari, au devenit obiect de interes atunci când opinia publică a putut fi manipulată de către cei care și-au făcut din așa-zisa protecție a mediului și a speciilor sălbatice un mod de trai, principala sursă de venit fiind doar sponsorizările și cotizațiile din partea unora care chiar iubesc animalele”, se arată în comunicatul ABVAB.

Sorin Gîrjan: „Statul să facă bine să plătească!”

Unul dintre cei mai apreciați specialiști în domeniul vânătorii din România, scriitorul Sorin Gîrjan, arată și o altă problemă:

„Faptul că acești urși se vor împușca doar de către personalul tehnic al asociațiilor de vânătoare e o mare jignire pentru noi, restul vânătorilor din România. Noi nu suntem „lunetiștii plătiți” sau recuperatori din lumea interlopă, ci vânători. Și nu în slujba sau angajații domnului ministru… Să nu uite asta. Ah, și încă ceva: Dacă statul, prin ministerul lui de mediu, cere asta asociațiilor de vânătoare, entități private, cu alte cuvinte client, să facă bine și să plătească. Corect, în urma unor negocieri cu asociațiile. Fiindcă încasează bani de la acestea”, este de părere Sorin Gîrjan.

Încă o precizare

Puma sau „leul de munte” este un manifer carnivor din familia FELIDELOR, cu corpul ce depășește 1 metru lungime, cu blana galbenă-roșcată, care trăiește izolat. Este extrem de feroce și abil (noaptea vânează și ziua doarme în arbori) și este  răspândit în America de Sud, Mexic și SUA.

Răspunsul Academiei Române: