Pornind de la Marin Drăcea, părintele silviculturii românești, și până la specialiștii de azi, cu toții spun că perdelele forestiere au un rol foarte important în agricultură, protejând culturile și crescându-le productivitatea. Cu toate acestea, în România nu avem prea multe astfel de plantații.

În 2010, un pădurar de la Ocolul silvic Lehliu din județul Călărași lucra și teren agricol. Și a vrut să protejeze culturile. A găsit un sponsor care a donat puieți de salcâm, a primit ajutor și de la Ocolul silvic Brănești, a adunat elevi și voluntari și a plantat nu mai puțin de 12 perdele forestiere, în mai multe zone unde avea teren arabil. A făcut asta două primăveri la rând.

„Nu mă interesa pe mine atunci protecția mediului, că nu se punea problema de mediu cum se pune azi, peste tot. Pe mine mă interesau culturile și știam că perdeaua forestieră e cea mai bună apărătoare. Contează enorm.

Se plantează perpendicular cu direcția vântului predominant.

Dacă nu ai astfel de protecție, vântul spulberă țărâna… Ceea ce am pus eu sunt perdele penetrabile, care permit vântului să treacă, dar îi reduc viteza. Reduc viteza viscolului, iarna. Țin zăpada în sol…

Am plantat 12 perdele, cu lungimi de 1 kilometru și lățime de 14 metri”, a explicat, pentru forestmania.ro, Grigore Dumitru. El nu mai lucrează la Ocol de ani buni. Și spune că foștii săi colegi ar trebui să facă niște lucrări de răritură și la perdele, că e nevoie, ca peste tot unde sunt arbori.

Grigore ne-a spus că a plantat puieții între tarlale și au fost în jur de 50.000. A discutat cu fermierii la acea dată, care au fost de acord. Doar că nu au vrut ulterior să participe la o acțiune mai amplă. Ar fi presupus aport de utilaje, de oameni…„Dacă le pui cap la cap, este un effort. Nu mare, dar este. Însă e un efort care merită și trebuie făcut, pentru că are doar avantaje”, mai explică el.

Aproape 8 milioane de hectare de teren arabil din România necesită perdele forestiere, spun specialiștii. Dintre acestea, 3,4 milioane de hectare sunt de urgența 1.

Magdalena Vasilescu, de la Facultatea de Silvicultură din Brașov, și-a dat doctoratul în perdele forestiere. Contactată de forestmania.ro, ea a spus că România are prevederi legale și agenții de stat care teoretic se ocupă de proiectarea și finanțarea lucrărilor de împerdeluire.

La teorie stăm bine, practica este însă departe. De ce?

„Este posibil să fie și o problemă de comunicare, de lipsă de informare. Oamenii se tem că sunt expropriați când aud că se instalează o plantație pe terenul lor, nu înțeleg că acea plantație este a lor… Este dificil de lucrat cu proprietarii de terenuri, cu fermierii, sunt documente, acorduri… Și în general oamenii se feresc de asta. Sunt demersuri greoaie. Dar este de necontestat avantajul unui teren pe care a fost instalată o perdea. O valoare rațională a creșeterii productivității culturii în acea zonă este de 20 %. Dacă avem un an normal, această valoarea poate fi mai mică. Dar într-un an secetos, valoarea crește și la 50%”, ne-a explicat dr. Magdalena Vasilescu.

Avantaje

Ce face, mai exact, perdeaua forestieră pentru o cultură agricolă?

Iată:

• Modifică radiația solară din apropiere

• Micșorează cu 1 – 4 grade Celsius amplitudinile diurne ale temperaturii aerului

• Reduce viteza vântului cu 31 – 55 % în partea adăpostită și 10 – 15 % în cea expusă

• Reține zăpada căzută direct pe distanța de 25 – 30 H și a celei transportate de vânt din terenurile deschise pe distanța de 6 – 10 H (H – înălțimea perdelei). Un sistem de irigații nu poate rezolva această problemă.

• Reduce evaporația cu 30%

• Sporește umiditatea aerului la suprafața culturilor cu 5 – 10 %

• Reducerea eroziunii solului și a deflației de nisipuri

• Creșterea fructelor, vânatului, cantităților de lemn.

Puțini știu că România a fost pionier în domeniul „împerdeluirii”.

Specialiștii spun că primele lucrări au fost făcute în 1880, iar cea mai mare plantare de perdele de protecție a avut loc începând cu 1902: timp de 5 ani s-au plantat nu mai puțin de 500 de kilometri în sudul Olteniei, la Sadova, în jurul fermelor, tarlalelor și pe marginile drumurilor. Până în anul 1947 fuseseră plantate peste 1000 de hectare, pentru ca, până în anul 1960, să fie plantate circa 5000 hectare, din care 3.350 în zona limitrofă canalului Dunăre-Marea Neagră (în prima etapă de construcţie a acestuia) pentru protejarea unei suprafeţe de aproape 1 milion de hectare. Datele apar în lucrarea semnată de regretatul academician Victor Giurgiu, „Cercetări ştiinţifice şi realizări practice în domeniul perdelelor forestiere de protecţie în România”, apărută în 1995.

Potrivit Revistei de silvicultură și cinegetică, publicație editată de Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice – Staţiunea Braşov, țara noastră deţine prioritatea pe plan mondial, fiind prima în care a fost elaborat (în 1906), un plan de „împerdeluire” a unei mari zone – întreg Bărăganul, până în judeţul Brăila.

Prin PNRR sunt prevăzute fonduri pentru instalarea de perdele forestiere – câteva sute de hectare chiar. Acestea vor fi liniare și vor fi plantate în lungul autostrăzilor nou construite. Rămâne de văzut dacă vor exista și în alte zone.