Povestea lui Costin, transportator de lemn: e cel mai mic din cei 17 frați!

Pe drumul șerpuit din Valea Doftanei, pe lângă superbul baraj Paltinu, trece deseori un camion uriaș cu lemn. Șoferul e iscusit și păstrează o viteză constantă. „Monstrul” încărcat cu bușteni nu are nicio problemă cu provocările drumului. Șoferul cunoaște drumul, dar, mai ales, își cunoaște truck-ul. El și camionul Volvo fac echipă de ceva timp și lucrează bine împreună.

„A fost visul meu de copil să fiu șofer, faptul că acum am propriul meu camion e mai mult decât visam”, povestește Costin pentru forestmania.ro.

Costin e din comuna Valea Doftanei, unul dintre cele mai frumoase locuri din România. A crescut într-o familie cu totul specială, fiind cel mai mic din cei 17 copii. Acum, frații săi sunt te miri pe unde. Unii în țară, alții plecați prin diverse alte state europene. O parte au făcut facultăți, o altă parte sunt oameni de bază în diverse echipe – construcții, comerț, procesare, tâmplărie. Părinții i-au crescut cu respect față de muncă, prin urmare toți fac ceva, niciunul nu „taie frunză la câini”.

Tatăl lor a lucrat ca șofer, iar mama a stat acasă, să se ocupe de  copii și gospodărie. O gospodărie serioasă, cu animale și grădină de legume. O casă cu șapte fete și zece băieți în care nu a fost niciodată liniște deplină… E greu de imaginat cum e să ai în preajmă non stop atâtea perechi de ochi, atâtea guri de hrănit, atâtea zeci de întrebări și, mai ales, atâta grijă să nu se lovească, să nu se certe, să nu cadă, să nu… Dar iată că toate au ieșit bine, copiii sunt acum mari și tot apar, rând pe rând, nepoții.

Costin trebuie că a stat pe lângă tatăl său și îi urmărea fiecare mișcare cu mașinile pe care le conducea. În timp ce alți copii băteau mingea, el știa că la cheia de 17 ai șurub M10, știa că la diesel nu ai bujie, știa că poți vopsi o mașină cu diferite nuanțe de culoare și că un alb, de exemplu, nu e alb și atât. A citit pe internet că există, de exemplu, și albul Glaciar, dar și albul Arctica, la vopselele auto, chestii fine, pentru cunoscători. Și câte și mai câte a citit și învățat! O pasiune care a crescut cu timpul și care l-a dus azi la performanța de a-și repara singur camionul, dacă e ceva. A învățat multe și la Școala de arte și meserii, clasa de Mecanici Auto. Dar fără pasiunea lui, materia i-ar fi intrat pe o ureche și i-ar fi ieșit pe cealaltă.

Costi are și remorcă de transport marfă, nu doar semiremorca, pentru că nu a transportat mereu lemn. Face asta doar de câțiva ani. Înainte de bușteni, transporta termopane. În cele din urmă, a găsit un contract bun cu o firmă chiar din comuna lui. Firma de exploatare forestieră Migab Forest. Un contract care îi convine, cu o firmă serioasă.

Din când în când, mai sunt și mici probleme…

„S-a întâmplat vreodată să aveți de-a face cu oameni care vă acuzau că transportați lemn?” l-am întrebat.

 „De foarte multe ori”, ne spune Costi. „Au fost ocazii când au strigat că furăm, că dărâmăm pădurile, că le scoatem din țară și le ducem la austrieci… Asta e cea mai mare problemă și prejudecată a românilor, că pleacă pădurile. Oamenii nu au o problemă așa de mare că se exploatează, ci că pleacă. Numai că lemnul nu pleacă niciodată. Or fi fost, acum mulți ani, astfel de cazuri, dar azi România nu exportă buștean, ci doar lemn procesat aici. Iar tendința e să mergem către procesare cât mai finită, să reducem adică exportul și de materie primă. Nu pleacă nicăieri niciun buștean, totul circulă intern”. Ce a făcut în fața acestor acuzații? Un răspuns simplu: „Mi-am văzut de drum”.

„Cel mai mult îmi place când trec prin zone mai… periculoase, mai la limită. Cel mai puțin îmi place când aștept să se încarce”, ne mai spune Costi.

Trece prin zone periculoase pentru că motorul face posibilă abordarea dealurilor și a drumurilor înclinate într-o treaptă de viteză superioară, la turații reduse, economisind astfel combustibil fără a pierde din viteză. Iată un avantaj.

Modelul lui de Volvo e printre cele mai bune de pe piață. Cabina, se-nțelege, e confortabilă, ai o poziție bună la volan. „Nu există un camion care să se potrivească tuturor nevoilor. Acesta este motivul pentru care seria FH oferă posibilități nelimitate”, spun cei de la Volvo.

Iată detalii despre scaunul șoferului pe care le oferă dealerii Volvo: are trei niveluri de confort, Standard, Confort și Deluxe. Scaunul poate fi reglat 240 mm pe orizontală și 100 mm pe vertical, este prevăzut implicit cu tetieră, spătar reglabil şi complet rabatabil, reglare pe verticală și orizontală, suport lombar reglabil și ajustarea unghiului şezutului. „Bun venit într-un univers plin de opțuni!”, ne urează Volvo.

Pe lângă pasiunea pentru mașini, Costi mai are una și pentru motociclete. De fapt, chiar are un motor al lui, cu care îi place să „alerge” printre serpentine…

Iar de un an, mai are o pasiune: fiul lui. Piticul dă semne că e interesat de mașini. Se simte bine cu tati prin garaj și printre piese, deși abia acum învață să meargă.

Deși a văzut toată Europa, Costi nu ar schimba Valea Doftanei cu niciun alt loc. Nu se poate rupe de casa și zona unde a crescut.

„Frații mei, mare parte, au putut. Eu nu pot. Am umblat din Portugalia până în Finlanda, sunt foarte multe locuri frumoase, dar nu aș pleca din țară. Cel mai mult mi-a plăcut în țările nordice, în Suedia, Norvegia. România ar putea fi la fel ca aceste țări, ba chiar mai bine, la ce resurse avem și ce oameni pricepuți. Dar avem o mare problemă, care ne ține pe loc: suntem răi unii cu alții”…