Celebrăm în această săptămână femeile din sectorul forestier românesc, de pe tot „lanțul valoric”. Vă spunem astăzi povestea unei doamne cu totul speciale: Sanda Nistor, șefa Ocolului Silvic Poiana Teiului, unitate a Direcției Silvice Neamț.
După ce a terminat Liceul Forestier din Piatra-Neamț, Sanda nu s-a dus la facultate, ci s-a angajat la un ocol, unde a lucrat doi ani. Abia apoi, cu practică la activ, a devenit studentă la Facultatea de Silvicultură Suceava. Și nu orice studentă, ci una care s-a dovedit pasionată, muncitoare și serioasă: a devenit doctor în silvicultură, primul doctorand al regretatului profesor Cenușă.
Sanda e autor de studii, de cercetări, de cărți. A fost parte în numeroase proiecte, a fost premiată de Academia Română și a lucrat ani buni la ICAS, la baza experimentală Focșani. Este „as” în fond forestier, terenuri degradate și în tot ce înseamnă, de fapt, pădurea. CV-ul ei se întinde pe 8 pagini. Și, din noiembrie 2023, e șefă de ocol. Are în grijă 14.000 de hectare de pădure, inclusiv Muntele Ceahlău!
Nepoata lui Haralambie
Crescută într-un sat de la „coada” lacului Bicaz, Sanda și-a petrecut copilăria cu bunicii. Cel din partea mamei era vânător respectat, iar cel din partea tatălui era pădurar. Tatăl ei lucra în exploatare forestieră.
„Nu mică mi-a fost surpriza, când făceam cercetare pentru doctorat, să văd în arhive numele bunicului meu. El plantase, în anii ’60, ceea ce studiam eu. Teza mea a fost despre lucrări de îngrijire pe terenuri degradate, iar bunicul lucrase la perdelele de protecție de la Izvorul Muntelui. Era trecut acolo numele lui, Nistor Haralambie”, povestește Sanda pentru forestmania.ro.
Silvicultura se face doar din pasiune
36 de angajați sunt acum la Ocolul Silvic Poiana Teiului. În schema ar fi 45, dar mulți s-au pensionat și deocamdată „nu se fac” angajări.
Sanda a venit la ocol în 2017, de la stațiunea Focșani. Am întrebat-o dacă era mai bine acolo. „Eram mai tânără! Asta era mai bine. În rest… eu niciodată nu mă plâng. În meseria noastră nu e greu, pentru că o faci din plăcere, din pasiune. Silvicultura nu e ceva ce faci împins de la spate, pentru că e vocațională”, consideră Sanda.
Muntele și pădurea îți fac bine
De câteva ori pe an, urcă pe Ceahlău. Nu neapărat până sus, ci are locurile ei speciale.
„E un traseu care îmi dă o stare de bine. De altfel, muntele și pădurea îți fac bine. Țin minte când eram copil și ne auzea bunica tușind, pe noi, nepoții, ne trimitea în pădure să ne vindecăm. Ea știa că aerul pe care îl respiri în păduri e benefic pentru sănătate”.
Ocolul Poiana Teiului are contracte de administrare cu foarte mulți proprietari privați, dar și cu firme sau primării. Sanda discută deseori cu ei pe teme de administrare. „Avem mereu de povestit cu proprietarii. Mai ales că avem contracte cu câteva sute. Vorbim mult despre îngrijirea pădurii. Când vine vorba despre exploatare, de exemplu, le recomand funicularul. Eu personal văd în funicular un utilaj al viitorului”, spune ea.
„Nu am timp de internet, sunt ocupată”
Evident că este un om informat. Vede și aude „noutățile”, și cu bune, și cu rele. Pe vremuri, uniforma de pădurar era respectată, spune Sanda, și era o mândrie s-o porți. Astăzi sectorul e criticat mai ales de cei care „stau la calculatoare”.
„Sunt oameni care stau și comentează despre o bancă ruptă. În loc să stea și să scrie comentarii, mai bine ar lua un cui, un ciocan și ar repara banca. Și când vine vorba despre sectorul nostru, suntem criticați de cei care stau la calculatoare. Eu una nu am timp să stau pe internet, pentru că sunt foarte ocupată. Eu pun mâna și fac lucruri. Dacă ne-a distrus ursul gardul de la pepinieră, am vorbit cu colegii să îl reparăm, că aveam niște scândură. Nu am stat să ne uităm la el și să ne lamentăm. Eu sunt de acest principiu: Nu mai comenta, fă ceva! Dacă te vede altul, poate i se face rușine să stea și face și el ceva.
Așa fac și cu copiii, când mergem în școli. Le dau puiet și le spun să îl ducă acasă, să aibă grijă de el, să îl ude. Trebuie să își asume responsabilitatea pentru el.
Vedeți, noi, femeile din silvicultură suntem altfel. Nu veți găsi multe inginere silvice care să stea cu orele la povești sau online, pentru că au treabă. Noi suntem exigente și cu noi, și cu ceilalți. Noi luăm hotărâri singure și ne asumăm ce facem și ce spunem!”
Ce bine ar fi să gândească toți cum o faceți dumneavoastră, stimată Doamnă Doctor Inginer, Sanda Nistor! Felicitări și mult succes!
Am avut deosebita placere sa lucrez cu d-na dr ing Nistor Sanda timp de cinci ani de zile. Este implicata in tot ceea ce inseamna silvicultura si nu numai. Un profesionist desavarsit, gata sa impartaseasca oricand experienta sa cu colegii de munca. De asemenea profesionisti are nevoie silvicultura din Romania.
Sanatate Mitica !
Felicitări și succes în continuare! Așa oameni ca dumneavoastră, tot mai rar întâlnești. Tot respectul, stimată doamnă!
Am citit articolul si apare de cateva ori faptul ca nu stati pe online👀, nu aveti timp de asta. Partea asta cu online-ul o face corect doar un profesionist, la fel cum va faceți dumneavoastră treaba profesionist. A da scroll nu este profesionist si din pacate asta fac multi in online. Cum ati putea sta pe online in conditiile in care padurea se planteaza, se ingrijeste, cu mâinile… Acest articol este pe online si il citim de aici…Online-ul este deja parte din viata noastra fara doar si poate. Fiecare sector de activitate are o parte online. Nu vreau sa critic ceva nici sa atrag atentia ci doar sa fac o remarcă. Sunt fata unui padurar care a plantat padure alaturi de tatal ei in perioada 1980-1990 la Cheile Borcii. Felicitari si succes în toate!