Noul Cod Silvic, aflat în dezbatere publică, prevede, la articolul 15, înființarea unui Consiliu Național pentru Silvicultură. Acesta va avea, printre altele, rolul de a analiza modul de exercitare a profesiei în condiții de etică și prin respectarea standardelor profesionale.
Concret, iată prevederile din document:
„Articolul 15. Consiliul Național pentru Silvicultură
(1) Se înființează Consiliul Național pentru Silvicultură, denumit în continuare CNS, ca organizaţie naţională pentru profesia silvică, fiind o entitate de interes public, cu personalitate juridică, neguvernamentală, apolitică şi fără scop patrimonial. Conducerea CNS este asigurată de o comisie permanentă formată din reprezentanți ai mediului academic și de cercetare, reprezentanți ai autorității și ai mediului profesional silvic.
(2) Consiliul elaborează recomandări, propuneri, avertizări şi opinii consultative către Autoritate cu privire la politicile, strategiile şi alte documente cu caracter programatic, la actele normative relevante pentru domeniul forestier, internaţionale, naţionale și ale Uniunii Europene, inclusiv pentru a asigura corelarea acestora, fără însă a aduce atingere prerogativelor conferite de lege autorităţilor, instituţiilor şi altor persoane juridice cu responsabilităţi privind pădurile şi/sau domeniul forestier.
(3) Consiliul analizează modul de exercitare a profesiei în condiții de etică și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic.
(4) Regulamentul de organizare și funcționare a CNS se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Autorității”.
Detalii despre viitorul Consiliu
Intenția legată de acest for este simplă: să avem o instituție formată din oameni de înaltă ținută morală și profesională cu rol de a veghea asupra sectorului silvic și forestier.
Ce înseamnă „a veghea”? Înseamnă să avizeze ceea ce se întâmplă referitor la legislația din domeniu, la opiniile exprimate în spațiul public despre sector, să impună norme de etică și deontologie profesională și chiar să dea un aviz consultativ pentru numirea sau schimbarea/ revocarea unui șef de ocol.
Detaliile complete despre acest consiliu vor figura în Hotărârea de Guvern ce va sta la baza înființării lui și care va fi redactată în următoarele luni.
Consiliul va fi condus de un președinte ales dintre membrii săi, care va ocupa această poziție timp de un an, după care va fi aleasă o altă persoană. Din Consiliu vor face parte toți reprezentanții „lanțului valoric” – de la cercetare până la sectorul forestier, astfel încât toate ramurile să fie reprezentate. Inițial, se propusese o componență de 9 membri, din care nu mai puțin de 4 să fie din zona academică, dar și universități, un reprezentant al autorității, unul de la un ocol silvic privat și unul de la Romsilva. Această componență nu a rămas valabilă, întrucât ministerul își dorește o reprezentare echilibrată a întregului sector, și nu una înclinată spre domeniul academic.
Totodată, scopul ministerului este de a avea o instituție-etalon, care să nu fie asimilată în vreun fel factorului politic și care, în momentul în care emite o observație, să însemne ceva și să se țină cont de ea.
Propunere ASFOR de acum 3 ani
În 2020, Asociația Forestierilor din România – ASFOR propunea, în documentul strategic „România verde în 10 pași” crearea unui Consiliu Național al Pădurilor.
Iată ce scriau ei atunci:
„Știinţa şi arta gestionării pădurilor, recoltării şi prelucrării lemnului nu s-au născut acum odată cu noi!
E nevoie de un organism independent, apolitic, care să:
• dezvolte continuu strategia forestieră naţională;
• să urmărească aplicarea strategiei forestiere naţionale;
• să emită aviz în ceea ce priveşte legislaţia silvică;
• să reprezinte în Parlament puncte de vedere împreună cu asociaţiile profesionale;
• să menţină un dialog activ cu asociaţiile profesionale;
• să reglementeze modul de funcţionare a comisiilor care eliberează certificate de practică în silvicultură;
• să organizeze la nivel naţional accesul în meseria de silvicultor;
• Va urmări dezvoltarea dialogului intersectorial şi a comunicării în domeniul pădurilor;
• Va sprijini dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi a învăţământului de specialitate;
• Va desfăşura programe de susţinere a educaţiei forestiere”. Multe dintre aceste puncte se regăsesc și în definiția Consiliului Național pentru Silvicultură, așa cum este prevăzut azi în Noul Cod Silvic. Și se vor regăsi și în hotărârea de Guvern ce va sta la baza înființării lui.
În acest moment, după cum e prevăzut în Noul Cod Silvic, Consiliul Național pentru Silvicultură nu are atribuții în acordarea de licențe pentru liberă practică în sectorul silvic, dar nu este exclus ca pe viitor să aibă un astfel de rol, pe modelul Colegiului Medicilor.
