Celebrăm în această săptămână femeile din sectorul forestier românesc, de pe tot „lanțul valoric”. Vă spunem astăzi povestea Deliei Bungău, inginer silvic în centrala Regiei Naționale a Pădurilor și fiică de pădurar.

Delia a crescut în apropiere de Oradea, cu pădurea în spatele casei. Era „locul de muncă” al tatălui ei.

Chiar dacă pădurea îi era aproape și de suflet, fiind parte a vieții ei, Delia nu se pregătea pentru o carieră în sectorul silvic. Avea un alt vis, sa dea admitere la poliție și să îmbrace o altă uniformă. A ales să-l urmeze pe tatăl ei, iar acum e convinsă că a făcut cea mai potrivită alegere.

„Mă prinde mai bine verdele! A fost ideea mamei să mă înscriu la Silvicultură, o idee nu prea agreată de tata la început. E o vorbă la noi – „O fată am și s-a făcut silvicultor!” – dar acum cred că se bucură amândoi pentru mine”, povestește Delia pentru forestmania.ro.

A urmat așadar cursurile Facultății de Protecția Mediului din Oradea, specializarea Silvicultură. Și-a propus să învețe bine, astfel încât într-o zi să lucreze la Ocolul Silvic Oradea alături de tatăl ei. Gândul cu care a plecat de-acasă a fost să nu-l facă de râs pe tati. Nu l-a făcut. În timpul facultății, Delia a efectuat și un stagiu de practică în cadrul unei facultăți de profil din Coimbra, Portugalia.

O facultate ofertantă

Merită spus că, din 1994, la Oradea există o facultate dedicată sectorului silvic și forestier, cu specializări foarte interesante. Profesorii organizează foarte multe acțiuni cu studenții, atât în companii private, cât și în fondul forestier. Au o bază materială de invidiat, în care au fost investite sume uriașe. De exemplu, Centrul de practică Gurahonţ deţine un parc dendrologic cu peste 2.000 de specii de arbori şi arbuşti, dintre care 50 sunt specii unice în lume. Este destinat studenţilor din cadrul specializărilor Silvicultură, Exploatări forestiere şi Ingineria Mediului.

Mai există și centrul de practică din Oradea, destinat studenţilor de la Prelucrarea lemnului şi care dispune de atelier de tâmplărie şi laboratoare, dar și Centrul de cercetare ştiinţifică a factorilor de risc pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi mediul înconjurător. Au fost investiți aici în jur de un million de euro în laboratoare. Am mai scris despre ei, când șeful lor de promoție din 2022, Florin Ilieș, s-a angajat la INCDS „Marin Drăcea”.

Revenind la Delia, trebuie spus că nu e chiar atât de simplu să te angajezi odată ce obții diploma de inginer silvic.

Și-a început activitatea ca ranger în domeniul ariilor naturale protejate, mai întâi pe o perioadă determinată în timpul verii la Parcul Național Piatra Craiului iar mai apoi la Parcul Natural Munții Maramureșului.

Așa cum ne-a povestit, visul ei era să ajungă inginer silvic la ocol. Și a ajuns. La Ocolul Silvic Făget din cadrul Direcției Silvice Timiș.

A fost responsabil cu regenerarea pădurilor și s-a ocupat de campaniile de împăduriri, lucrările de întreținere ale plantațiilor și controlul anual al regenerărilor.

„Știam de la tata cum trebuie să arate un teren care urmează să fie parcurs cu lucrări de împăduriri, deoarece mă lua mai mereu cu el la plantat în campaniile de primăvară și îmi explica tot ce ține de această activitate. Alături de domnul Pongracz Alexandru, șeful de ocol, am avut o echipă foarte frumoasă la Făget. Colaborând cu pădurarii, șefii de district și colegii din centrala ocolului, am învățat câte ceva de la fiecare, motiv pentru care le sunt recunoscătoare”.

Acum, de mai bine de 2 ani, Delia este inginer silvic in centrala Regiei Naționale a Pădurilor, Serviciul Arii Protejate, Educație forestieră și Păduri UNESCO, serviciu care se ocupă de coordonarea celor 22 de parcuri naționale și naturale aflate în subordinea Romsilva.

„Nu ne place în pădure. Sunt insecte și ne murdărim”

Printre activitățile curente, Delia desfășoară acțiuni de educație forestieră pentru elevii din București, atât în școli cât și la sediul Romsilva.

„Le povestesc copiilor ce este o pădure, cum se administrează și cum este îngrijită, care este rolul pădurii și cum ne comportăm atunci când ajungem într-o pădure. În prima parte, când îi întreb dacă le place să meargă în pădure, unii răspund că nu prea le place, că e noroi și se murdăresc, că sunt insecte și le e frică de animale. Când suntem însă în teren și începem să plantăm, devin foarte încântați și le place foarte mult.

Pentru activitățile desfășurate în școli avem un kit de plantare pentru fiecare copil, iar primăvara, atunci când ne permite vremea, plantăm în natură, cu cei de la Pepiniera Silvică Cozieni din cadrul Direcției Silvice Ilfov.

Este important ca cei mici să înțeleagă că pădurea este o resursă regenerabilă care poate fi administrată responsabil.

Elevilor de liceu le povestesc și despre activitatea Romsilva. Cu ce ne ocupăm, pe lângă gestionarea durabilă și unitară a fondului forestier, proprietate publică a statului, iar de cele mai multe ori sunt surprinși să afle că administrăm arii naturale protejate, herghelii, păstrăvării sau cabane de turism”.

O lume dezinformată

Percepția publică negativă asupra sectorului silvic românesc o afectează și pe ea, vrând-nevrând.

„Cred că lumea este foarte dezinformată. În media se folosesc termeni într-un mod eronat. Se discută despre defrișări, care se fac doar atunci când schimbăm destinația unui teren, dar care sunt prezentate ca tăieri ilegale… Și în general se vorbește foarte mult pe marginea acestui subiect și prea puțin despre munca reală a silvicultorilor din țara noastră. Despre îngrijirea pădurilor. Faptul că avem păduri apreciate la nivel european li se datorează lor. Pentru noi, cei din sector, pădurile sunt motiv de mândrie. Și mi-aș dori ca toți românii să fie mândri de ele”.